De același autor
La supermarket nu ți-ai permite să intri în față – ba chiar i-ai refuza cu modestia aia foarte mișto, fizionomia de serviciu din timpul liber, pe cei care ți-ar oferi, nu fără plăcere, un loc mai de boier la casa de marcat.
În fața blocului nu ți-ai parca mașina pe locul vecinului și nu ți-ai aruca gunoiul pe fereastră.
Nu doar că răspunzi la salutul tuturor, dar chiar saluți tu primul, ca nu cumva să creadă lumea despre tine că dacă apari la televizor, dacă ești mare și popular și ajuns te cobori la aronganța aia a … , știi tu – la aroganța aia.
Și-atunci de ce faci tu în vitrina țării – și tu chiar știi ce-i aia vitrină, că meseria ta tocmai asta e, într-un fel – să te sui pe-un scaun să te vadă toți în vitrină – de ce faci tu acolo în vitrină ceea ce n-ai face acasă, pe scara ta de bloc, în supermarket sau în parcare?
Până acum numele tău era legat de scenă, de filme, de teatru, de .. – în fine – de tot ce-i mai frumos și mai bun pe lumea asta – cum m-am uitat eu odată la filmul ăla al tău, împreună cu niște nemți și l-am tradus lor și le-am explicat – și celălalt zicea: ”Ai o mare calitate: ești cam trist” – și chiar erai cam trist ca orice român de bun simț. De atâta bun simț erai cam trist, de fapt – era, desigur, numai un film.
De ce să nu rămână numele tău legat de filmul ăla, și să rămână înscris într-o hârtie oficială a Comisiei Europene, de ce în loc de nume pe un afiș pe wikipedia să-ți ajungă numele la ”așa Nu” pe raportul MCV? Pentru că dacă nu demisionezi din Parlament – dacă nu pleci, adică, din vitrină, când tu chiar știi că e vitrină și ce-i aia vitrină – numele tău o să fie un pretext pentru un raport negativ – și, chiar dacă o să fie pozitiv, numele și exemplul și cazul tău tot o să figureze acolo.
Și după cazul tău o să fie judecată o țară, ca să câștigi tu ce? Tu, care, după 4 ani în parlament, cu ăia, chiar știi acum cum merge treaba.
Bun: știu ce crezi despre parlament – știu atât de bine încât nu-ți doresc să afli ce cred eu despre parlament – știi, sunt convins că știi, ca și mine cât la sută din cei care-l populează sunt pur și simplu oameni. Dar nici o sentință a Curții Supreme să nu însemne ceva pentru tine? Chiar a ajuns și pentru tine politica un loc unde să faci ce n-ai face nici măcar în casa ta sau pe scara ta de bloc?
Ai să zici: te-au scos ăia, care aveau ei socotelile lor și te-au păstrat ce ești – o mână, o cartelă, un număr, o imagine, un precedent mai cu moț. Dar tocmai tu nu știi cum stă problema și ce-au făcut, cu tine odată, din parlament?
Și te rog să nu mă iei cu condiția actorului, cu sărăcia din cultură, cu banii puțini care se bagă în tot ce-i mai frumos și mai bun pe lume – tocmai acolo ce bani puțini se bagă. Să nu mă iei cu asta, pentru că tocmai acolo se bagă bani exact cât ai băgat tu cât ai fost ministru al Culturii – și tu încă ești norocos că ai stat puțin și ai apucat să faci nimic în timp puțin – așa că stai liniștit, tot atât au băgat și ăia dinainitea ta și tot atâta or să bage și ăia de după tine, măcar că or să stea mai mult ca tine.
Da: ești incompatibil – regulile fără de care nu se va pune niciodată ordine în țara asta vraiște sunt valabile și pentru tine, măcar cât sunt valabile la tine în casă, la coadă la supermarket sau pe scara ta de bloc. O spun că ești incompatibil 3 instituții din țara asta, o spun rigorile europene după care nu mai ai ce să cauți în parlament, o spune chiar bunul simț pe care-l are și oaia neagră de pe scara ta de bloc. 3 instituții din țara asta, în umele cărora de câțiva ani de zile te văd la televizor vorbind în brașoave paralogice – uite, în sfârșit, poți să le respecți, de ce nu le respecți? Chiar, cine ești tu, mă, să nu-ți pese de Curtea Supremă?
Întoarce-te la ale tale – acolo unde, indiferent ce crezi tu – e numai bine și frumos – și dacă n-or să fie bani pentru bine și frumos adu-ți aminte câți bani ai dat acolo cât ai fost ministru al Culturii (nu uit, repet – ai stat puțin, deci ești un norocos) da tu uită ce-ai văzut în Parlament, revino-ți – tu pleci, tu ești un norocos.
Dar pleacă singur, nu aștepta ca numele să-ți fie scris în MCV – fă ce ai face în casă, sau la supermarket sau pe scara ta de bloc. Nu ai nicio treabă cu politica, toți golănașii s-au folosit și – chiar nu-ți dai seama? – se folosesc de imaginea ta ca de-un obiect.
Hai: măcar în ceasul al doișpelea, de ce nu mă lași să te respect?
.jpeg)
