De același autor
Nu există întrebări sub centură când e vorba despre candidaţi la preşedinţia României. Cine vrea să ocupe prima funcţie în stat e dator să răspundă şi celor mai incomode aluzii sau întrebări despre viaţa sa publică şi personală.
I-am văzut sâmbătă pe Traian Băsescu şi pe Crin Antonescu iritându-se pe rând după întrebări care păreau îndreptate sub centură. La capitolul femei, amândoi s-au inflamat. Băsescu deoarece i s-a părut că Antonescu face aluzii la o eventuală relaţie mai strânsă între el şi Elena Udrea, Crin Antonescu fiindcă a crezut că Băsescu încearcă să-l învinovăţească de moartea primei sale soţii. Cred că fiecare dintre ei ar fi trebuit să dea calm explicaţii, în loc să-şi arunce priviri piezişe şi să se declare scandalizat de cuvintele celuilalt. Nu e plăcut să vorbeşti despre viaţa ta personală, dacă nu o faci din proprie iniţiativă. Şi când ştii că te vede şi te aude o ţară întreagă, e normal să te simţi stingherit, mai ales când adversarul sugerează că ai avea ceva de ascuns. Dar tocmai din cauza acestei sugestii, aş fi preferat ca amândoi candidaţii la preşedinţie, care s-au întâlnit sâmbătă la Cluj, să explice pe larg cum stau lucrurile, nu să sară pe gard cocoşeşte.
La fel, când Băsescu a dat de înţeles că Antonescu chiuleşte din Senat, spre deosebire de el, care se duce zilnic la serviciu, era mai bine dacă senatorul PNL ar fi spus de ce lipseşte de la slujbă, în loc să se îngălbenească la faţă de nervi şi să zică apoi că n-a lipsit de la niciunul dintre momentele importante din Senat. Tot aşa, când Băsescu i-a spus lui Antonescu, încercând să-l ia peste picior, că a fost mai mult bibliotecar decât profesor – încât competenţa lui în domeniul învăţământului nu e prea mare –, contracandidatul său, care a punctat precizând că a fost muzeograf, nu bibliotecar, putea foarte bine să explice cum e cu muzeografia asta, care nu e nici pe departe o îndeletnicire de luat peste picior.
Dacă Antonescu l-ar fi întrebat pe Băsescu ce relaţii are cu băuturile alcoolice, iar preşedintele în exerciţiu i-ar fi pus o întrebare asemănătoare, nu cred că ar fi fost vorba de indiscreţii inacceptabile. Dimpotrivă, de vreme ce despre amândoi se spune în presă că le place să bea, fiecare ar fi avut astfel prilejul să-şi susţină cauza şi să-şi declare consumul. Cu prilejul întâlnirii de la GDS, Traian Băsescu a spus, nemulţumit, că mass-media aservite mogulilor nu scapă niciun prilej să-l declare beţiv. Într-un moment de mare audienţă, preşedintele putea spune ce, cât şi când, cu certitudinea că nu-i vor putea fi trunchiate spusele. De acelaşi avantaj ar fi beneficiat şi Crin Antonescu, încât iarăşi n-ar fi fost vorba de o indiscreţie.
Chiar dacă lui Traian Băsescu i s-a părut că Antonescu a vrut să-l lovească pe la spate, amintind de scandalul „Flota“, când i-a spus că dacă pierde alegerile nu va mai avea pe ce vapor să se întoarcă pe mare, fiindcă România nu mai are flotă, mai curând ar fi trebuit să-i mulţumească pentru că a adus vorba despre acest subiect. Băsescu a avut astfel prilejul să răspundă el însuşi celor care îl acuză în locuri şi la date diferite că ar fi vândut flota. Or, ce-şi poate dori mai mult un candidat decât să replice în direct şi pe mai multe posturi de televiziune simultan, celor care îl acuză de corupţie?
Primele reacţii ale celor care au comentat public şi în particular întâlnirea de la Cluj întăresc, indirect, ceea ce am scris aici. Unii dintre cei care i-au acuzat pe Băsescu şi pe Antonescu că ar fi recurs la lovituri sub centură se întreabă de ce au lipsit alte întrebări care ar putea fi încadrate în aceeaşi categorie – despre căsătoria şi sursele de venit ale lui Crin Antonescu, despre fetele lui Traian Băsescu şi despre situaţia locativă a preşedintelui. Alţii, în schimb, sunt de părere că am fi asistat la un blat al cărui perdant ar fi fost Geoană, pe care combatanţii l-ar fi terfelit în absenţă. Ceea ce mi se pare caraghios. Dacă nu s-a dus, Geoană şi-a asumat riscurile absenţei, inclusiv pe acela de a se vorbi despre el.
Din punctul meu de vedere, în dialogul de la Cluj dintre cei doi candidaţi la preşedinţie nu a existat nicio lovitură sub centură. Că pot exista întrebări ticăloase, pornind de la neadevăruri flagrante, asta e altceva. Dar când la mijloc e interesul public, chiar şi neadevărurile trebuie clarificate. //
