Discurs despre calitatea democratiei in Romania

Am intrat in zodia dictaturii parlamentare si a terorismului politic de grup.

Inamicii lui Traian Basescu deviaza dezbaterea publica pe terenul inselator al legalitatii si al procedurilor urmate in ac­tiunea de suspendare. Ni le prezinta drept manifestari pur democratice in cadrul unui regim constitutional. O jumatate de adevar. Cealalta jumatate e despre ma­nipulari grosolane si diversiuni sinistre. Aici, tacere.

 PSD, PC, PNL si PRM cauta sa-si legitimeze cele 322 de voturi din parlament, bazandu-se pe un sir de sofisme si an­titeze abuzive: legea ne permite sa-l suspendam, deci am procedat corect; Basescu este marele dusman al democratiei si violatorul de  Constitutie, noi suntem apostolii si aparatorii ei, suntem 322 impotriva sa, deci si mai legitimi. Nimic mai fals. Am ametit discutand la nesfarsit despre proceduri si am obosit mestecand teme inventate si sleite.

Dezbaterile regizate la televiziuni si ziare cu libertate de expresie controlata nu sunt nici o victorie a democratiei si nici n-o slujesc. Ele ocolesc cu grija o tema esentiala: calitatea democratiei din Ro­mania. Or, calitatea democratiei s-a de­gradat masiv. Institutiile ei fundamentale sunt delegitimate brutal tocmai de catre cei care pretind ca le pazesc. A observat-o excelent Jean Michel de Waele, analist pentru Europa Centrala si de Est. Spre deosebire de Polonia, unde calitatea democratiei s-a alterat doar la nivel ideologic si discursiv, in Romania sunt pa­ralizate si atacate frontal institutiile ei de baza: guvern, parlament, presedintie, servicii secrete, organizatii civice. Nimic n-a scapat in aceste zile de tavalugul de­le­gitimarii atent dirijate.

 Cum salveaza PSD si partenerii sai de guvernare "republica noastra" cand ii spulbera una dintre institutiile cheie,  Curtea Constitutionala? Ce servicii aduce de­mocratiei Mircea Geoana cand pune la indoiala sentinte judecatoresti doar pen­tru ca ele contravin interesului sau po­litic? PSD are intr-un fel dreptate sa fiar­ba: a trimis la Curtea Constitutionala judecatori cu pete la dosar ca sa fie san­ta­jati de partid, nu de catre adversarii sai. Cand au politizat instanta constitutionala, nu s-au mai gandit la "republica". In statul lor de drept, justitia este independenta doar cand serveste cauza partidului.

 Cum se apara PSD si partenerii sai de guvernare de "statul politienesc"? In­curajand frenetic politia politica. Daca ar fi sa-i credem pe Geoana si Voiculescu, spionii tarii fac anticamera la PSD si PC. In ultimele zile, Geoana a scos din joben mai multe "note" decat a publicat Vadim Tudor in  Romania Mare de la "Adevaratul Serviciu de Informatii". Dincolo de autenticitatea discutabila a unor documente, simpla lor publicare pune in­­tr-o lumina ridicola serviciile de informatii, devenite parca mai accesibile decat un supermarket. Seful SRI, fostul pesedist George Maior, are de acum o problema. Va fi dificil sa explice cum au ajuns har­tiute de pe biroul adjunctului Florin Coldea tocmai pe masa fostului sau partid.

 Ultima "nota" scoasa din joben de PSD este aproape comica. Textul nu denunta vreun atentat la siguranta nationala, ci o actiune pur politica, cei urmariti fiind doi ministri, un sef de stat si un adjunct  SRI. Asta nu-l opreste pe autorul pretinsei note sa proclame ca "masurile de ve­rificare solicitate sustin statul politienesc instaurat de Traian Ba­sescu". SRI a calificat pretinsa nota cu antetul serviciului drept "o facatura" si a luat in calcul chiar actionarea in instanta a PSD. Or, daca s-a ajuns la manipulari atat de grosolane, vorbim deja de atentat politic la credibilitatea serviciilor de in­for­matii.

Cum apara coalitia antiprezidentiala democratia, cand este murdarit un simbol al libertatii: protestul, mitingul, demon­stratia de strada? Socul suspendarii lui Traian Basescu intoarce tara in negura anilor ‘90, cand mineriadele lui Iliescu au suspendat temporar statul de drept. Rolul sau il joaca acum coalitia anti-Ba­sescu. Romania s-a impartit in ‘90 intre reformisti si antireformisti, intre securisti si "golani", intre comunisti si democrati. Si atunci, demonstratiile de strada erau, ca si acum, taxate drept antidemocratice, "anarhice", "reactionare". Si atunci, ca si acum, protestul era indreptat impotriva coalizarii ticalosiei agresive. Doar ca, atunci, cuvintele tasneau firesc din gura ci­nica a unui neocomunist, iar acum le scui­pa cu dispret pretinsi europeni cu papion.

Vedem cum manipulatori de profesie cauta cu disperare sa-l identifice pe Traian Basescu cu un fel de Iliescu mai mic, cum perfid l-a numit dubiosul Cozmin Gusa, cel care a fortat un scenariu las cu mineri si capete sparte in Piata Uni­ver­sitatii. N-a fost sa fie. Comparatia cu Iliescu si minerii face parte din acelasi refren manipulator: Basescu, pericol pentru democratie. Dar cei care contesta dreptul cetatenilor de a iesi in strada sau de a merge la vot cum pot fi numiti?

In ce democratie sentinta unei instante judecatoresti este nesocotita de catre puterea politica? Procedura de suspendare a scos la iveala o monstruozitate constitutionala: in Romania, puterea politica bate puterea judecatoreasca. In de­mocratia proiectata de PSD, cele trei puteri nu sunt chiar atat de separate, in­­trucat puterea legislativa trece peste capul celei judecatoresti. Curtea a decis ca Basescu n-a comis nici un abuz, insa par­la­mentul l-a suspendat. E ca si cum parlamentul decide ca un deputat merge la inchisoare, chiar daca instanta il achita. Am intrat in zodia dictaturii parlamentare si a terorismului politic de grup.

 Am subestimat frica si ura coalitiei anti-Basescu si forta uriasa a oligarhiei ra­nite. Ce am vazut si auzit pe 19 aprilie 2007: o scamatorie macabra cu bile negre in parlament, tipatul neputintei in Pia­ta Universitatii. Ne asteapta tot ce e mai rau, o crancena batalie in dosare si un viitor incert. N-a mai ramas nimic intact: presedintia, guvernul,  Curtea Consti­tu­tio­nala, parlamentul, serviciile secrete (SRI, SIE), organizatiile civice trec prin focul delegitimarii planificate. De contorsionarea democratiei romanesti profita coalitia antiprezidentiala, oligarhia din spatele ei si ar mai fi de lamurit daca in spatele tuturor e ceva mai mult.