Romania. Criza 2012 - analiza risc de tara. Surse & Stari

I.  Mediul  Politic

• Generalizarea compromiterii “la varf”. Lideri, factori responsabili in pozitii cheie au acumulat o doza critica de acuzatii, banuieli, defaimari care desclasifica masiv “clasa conducatoare” in plan intern si international.

• Declinul masiv al calitatii si capacitatii umane in componenta echipelor de conducere a principalelor partide politice avand ca efect lipsa de viziune, competenta si initiativa in raport cu agenda reala. Predominanta atitudinii servile fata de sefi, ignorarea interesului public, predilectia pentru confruntarea partizana, sterila, la marginea legii.

• Polarizarea mediului politic si reducerea dinamicii interne la sustinerea agresiva a intereselor egoiste ale unor nuclee expirate, compromise, complet straine interesului national.

• Utilizarea iresponsabila a unor mecanisme si instrumente ale democratiei,  in vederea generarii unor stari  de lucruri, situatii confuze, precum si a distribuirii accesului la putere in interesul unor grupuri certate cu legea, iresponsabile si manate de intentii ilegitime, ostile interesului public. Confruntarea pentru influenta directa asupra justitiei devine miza dominanta a jocului politic.
•  
• Ignorarea progresiva a standardelor si obligatiilor asumate in cadrul integrarii europene la nivelul functionarii institutiilor, al raportarii factorilor institutionali la agenda publica reala.

• Decalajul in crestere, la nivelul electoratului, intre motivatia bazata pe reactive de respingere si alegerea prin identificare. Oferta electorala bazata pe identitate  si progam, apare tot mai estompata, formala si contradictorie in raport cu manipularea ordinara. Sterilizarea electoratului Romaniei.

II. Intern-Extern

• Raportarea ambivalenta la partenerii internationali, UE, FMI, BM, precum  si fata de guvernele marilor puteri occidentale. Ambiguitati, inconsecvente care au condus la o stare de dependenta si subordonare- straina valorii si finalitatii proiectului strategic de integrare euro-atlantica.

• Decalajul, in crestere, intre complexitatea, costurile si dinamica agendei internationale a Romaniei pe de o parte si capacitatea  interna de elaborare si sustinere a politicilor.Tendinta substituirii mecanismelor de guvernare a Romaniei prin formule ambigue rezultate din acordurile cu FMI,UE, BM.

• Transformarea dependentei si a subordonarii relative fata de partenerii institutionali externi intr-o sursa de legitimizare a unor pozitii autoritare, de inhibare a unor abordari alternative, de simplificare excesiva, pana la golirea de continut a mecanismelor Parlamentului, Guvernului, administratiei locale, societatii civile.

• Blocarea integrarii ansamblului de criterii, proceduri si contributii financiare care conditioneaza accesul si absorbtia fondurilor europene. Pierderi financiare majore, proiecte structurale abandonate, amanarea modernizarii administratiei si noilor practici de operare.

III. Justitie

• Discontinuitati cu consecinte grave in functionarea justitiei, amanarea nejustificata a finalizarii unei cauze grave. Practicarea justitiei “selective”.

• Coruptia instalata masiv in administratie la toate nivelurile, extinderea infractionalitatii, evaziunea fiscala, piata neagra si munca la negru, tendinte dominante care paralizeaza libera concurenta, competitivitatea, initiativa privata.

• Impas prelungit in asigurarea functionarii  mediului politic intr-un cadru normativ ferit de ambiguitati si ingerinte partizane.

• Extinderea ariilor fara acoperire in oridinea publica, proliferarea infractionalitatii ordinare cu consecinte diverse asupra climatului si desfasurarii normale a vietii curente.

IV. Mediul  Economic

• Disolutia capacitatii de elaborare, sustinere, implementare si finalizare in atingerea tintelor in domeniul politicilor publice. Mediocritate in elaborarea strategiei, in vederea modernizarii, a dezvoltarii regionale. Predominanta sustinerii unor masuri populiste, contradictorii, incurajarea asocierilor clientelare cu sectorul privat, subordonarea fata de grupuri de influenta si practice ilegale.

• Incapacitatea stapanirii, sustinerii si promovarii economiei, dependenta tot mai mare de surse externe de finantare, elaborare si aplicare a politicilor economice.

• Mentinerea unor dezechilibre grave intre stimularea initiativei private si politica de redistribuire populista a resurselor. Disocierea intre implicarea responsabila a statului in economie in conditiile crizei si utilizarea politicianista a parghiilor financiare pentru asigurarea controlului electoral in confruntarea pentru putere.

• Declinul interesului investitorilor externi pentru mediul economic autohton, marcat de carente structurale, instabilitate si incertitudine.

V. Viata Publica

•  Diminuarea progresiva a preocuparii la varf pentru sustinerea modernizarea si finantarea unor domenii cheie pentru dezvoltarea sanatoasa a societatii romanesti : educatie, sanatate, asistenta sociala, avnd ca urmare cresterea vulnerabilitatii individuale si colective.

• Rarefierea pana la disparitie,  a culturii, practicii si prestigiului competitiei corecte, a creativitatii, selectarii si promovarii talentelor, performantei individuale si colective ca sansa interna de dezvoltare, de autenticitate.

• Hemoragia cadrelor specializate in domenii cheie cu impact direct asupra mentinerii unor standarde curente in functionarea serviciilor publice: sanatate, educatie, administratie, ordine publica s.a.

• Proliferarea atitudinii negative, de invalidare si scepticism la nivelul mentalului colectiv, al relatiilor publice si interindividuale. Defaimari, vulgarizare, exclusivism, polarizare, egoism, amanare, alimentarea cinica a fricilor colective, descurajarea initiativelor generoase. Tentatia iresponsabila pentru evolutii haotice in domenii cheie.

• Degradarea  comunicarii si dezbaterii publice prin acapararea media de grupuri de interes cu tendinte straine valorilor democratiei, legalitatii si interesului public. Polarizarea prin politizare excesiva, conformista a dezbaterii.

• Declinul continuu al prezentei, influentei si contributiei unor factori calitativi de neinlocuit in orientarea vietii curente, in sustinerea comportamentului individual si colectiv, in asigurarea suportului public inspirat din valori autentice : biserica, familia, comunitatea locala, comunitatile profesionale, sindicate s.a.

VI. Influenta “factorului  absent”.

NB: Intotdeauna exista n+1 grupe de surse pentru instalarea si alimentarea unor stari de criza…