De același autor
Intr-una din zile, drumul ne-a dus printr-un sat ca de ses, cu obisnuita sosea principala si case de-o parte si alta. Pentru ca nu era nimic interesant, doar intamplarea a facut sa vad indicatorul de la intrare: Lancram. Lancram de-adevaratelea. Am oprit si am cautat casa lui Blaga. Am cotit la dreapta, printre gaste, pe o ulita care cobora usor. O casa obisnuita, locuita pe atunci de niste oameni. Pe zid, o placa simpla. Am mers in cimitirul din curtea bisericii, unde am dat de mormantul sobru, doar cu numele poetului inscris pe piatra. In spatiul fizic in care ma aflam, nu regaseam nici o urma din magia de care mi-era capul plin din Hronic..., pana am ridicat ochii si am vazut in zare valurirea pamantului in ceata albastrie a verii...
Acest cimitir, pe care Lucian Blaga si l-a ales testamentar si unde a fost ingropat ca poet si filozof interzis, a devenit de un an de zile locul unei sinistre farse pe care nici autoritatile nou alese nu se grabesc s-o curme. Aici, chiar aici, in coasta cimitirului se construieste o sala de sport, cu pretul profanarii memoriei lui Blaga.
Grupul de initiativa al memoriului "Salvati cimitirul lui Blaga" a inaintat in 8 iulie 2004 un protest, semnat de 265 de intelectuali din tara si strainatate, Presedintiei, BOR, primului ministru si Ministerului Culturii si Cultelor. Astazi, Grupul de initiativa de la Cluj revine cu inca un protest, intrucat soarta cimitirului din Lancram ramane tot amenintata.
"De un an de zile, Cimitirul din Lancram, unde se afla inmormantat Lucian Blaga, este profanat si mutilat de constructia unei hale-sala de sport. Hala se afla la 17 pasi de mormantul lui Blaga, mormant care este monument istoric, inregistrat in IMI 1992 cod Ab01-D0013, respectiv in LMI 2004 cod Ab-IV-m-B-00413. Hala a fost construita ilegal, fara avize de la Comisia Zonala a Monumentelor Istorice, iar amplasarea ei incalca legea 422 din 2001, art. 59, lege care prevede ca monumentele au dreptul la zona legala de protectie de minimum 100 de metri.
In ciuda memoriilor si protestelor a peste 250 de oameni de cultura din tara si din strainatate, in ciuda a peste 100 de articole de protest din presa centrala si culturala, oficialitatile locale Alba si oficialitatile centrale refuza sa aplice legea, refuza sa sanctioneze caracterul ilegal al construirii halei; dimpotriva, ele intentioneaza sa aplice solutii de compromis, de asa-zisa "tratare plastica" a acestei constructii de metal. (...)
Noi, semnatarii protestului privitor la Cimitirul lui Blaga, cerem ca legea 422 din 2001 sa fie aplicata, hala sa fie demolata si mutata pe alt amplasament. (...) Nu cerem, asadar, decat aplicarea legii impotriva bunului plac, a intereselor de taraba si a dispretului fata de adevaratele valori. Daca nici Blaga nu conteaza, atunci cine conteaza?"
In interviul alaturat Dorli Blaga, fiica poetului, explica ce se intampla la Lancram. (Rodica Palade)
Doamna Dorli Blaga, ce s-a intamplat cu cimitirul din Lancram?In cursul anului 2003 - nu stiu exact pentru ca nu am urmarit si nu ma interesa in mod deosebit - s-a initiat acel "pariu" intre d-l Adrian Nastase si Ion Tiriac in legatura cu construirea a 400 de hale de sport in tara, mai ales in localitati mai mici, unde copiii aveau nevoie, intr-adevar, pe langa scoala, de sali de sport. Autoritatile din Sebes nu mi-au spus nimic. Acolo am un var de gradul II, d-l doctor Radu Carpinisan, de peste 80 de ani, persoana respectabila, care ma tinea la curent cu lucrurile din Lancram, in mod obisnuit, si cu Zilele Blaga, care au inceput in 1980 acolo. Prima manifestare a fost foarte reusita, pe urma au degenerat in manifestari gen Cantarea Romaniei sau Cenaclul Flacara si eu le-am frecventat din ce in ce mai rar. Si chiar le-am atras atentia ca se demonetizeaza si ca nu e cazul sa le mai faca anual. In primavara trecuta, primesc un telefon de la d-l dr. Radu Carpinisan, care-mi spune: "Vrem sa restauram mormantul lui Blaga in cimitir". Si zic: "Cum adica, sa-l restaurati? E facut din piatra de rau si, daca piatra de rau primeste o patina a timpului, e frumos asa". "Vrem sa-l ridicam pe un soclu inalt." Zic: "Dumnezeule! Acel mormant a fost conceput de sculptorul Ladea, este in sine o opera de arta si nu admit. Blaga nu are nevoie de soclu pentru mormant. Este ceva ridicol si nu intra in spiritul tatalui meu. Va interzic absolut sa va atingeti de mormantul tatalui meu".
La sfarsitul lui mai, il vad la televizor pe d-l fost presedinte Ion Iliescu participand la o intalnire a hidrotehnicienilor, la Sebes. Era a treia sau a patra editie. Inginerul Dorin Pavel a fost o somitate in domeniul constructiilor hidrotehnice. Prin anii '20 a studiat la Politehnica din Zürich, a fost printre cei mai mari ingineri in acest domeniu din Romania si a facut proiecte, de exemplu, teza de doctorat, prin '25 sau '26, la Zürich, o mare turbina Kaplan pentru Portile de Fier. Nimeni nu se gandea atunci ca se va face acolo hidrocentrala. Mai tarziu, a devenit profesor la Politehnica din Bucuresti, a facut un plan de amenajare a raurilor cu hidrocentrale mari, dar si mici, 500, care s-a publicat prin anii '30 intr-un volum de 1.500 pagini. Tot el a facut si lantul de lacuri Herastrau, acolo unde erau niste mlastini mizere, cu cocioabe si cu noroi. El, impreuna cu inginerul Caranfil si primarul Dobrescu, un foarte bun primar, au lucrat la amenajarea acestor lacuri si parcuri. Petre Roman, care i-a fost elev, dupa revolutie a vrut sa-l introduca in Academie post-mortem, dar n-a putut, pentru ca Dorin Pavel a avut niste probleme in anul '40 care nu i s-au iertat. Asadar, l-am vazut pe Iliescu la aceasta intalnire in memoria lui Dorin Pavel si chiar m-am mirat. Am considerat ca e o chestiune de campanie electorala, inaintea alegerilor locale. L-am sunat pe dr. Carpinisan si l-am intrebat: "Cum a fost?". Zice: "A fost ziua hidrotehnicienilor, o comemorare a lui Dorin, cu o slujba la cimitir, unde s-au pus coroane la mormintele lui Dorin Pavel si la Blaga, evident". Dupa aceea a venit bomba in 3 iulie. In 2 iulie "apostrofii", cum le zic eu celor din redactia Apostrof, si niste reporteri s-au oprit la Lancram, in drumul lor spre Sibiu, si au vazut dezastrul. Un schelet metalic rosu intrat in cimitir si zidul din spate daramat. Petre Gusti a cuprins intr-o evidenta ca monument istoric acest cimitir cu zidul si biserica. De fapt, e un cimitir care de foarte multa vreme nu se mai utilizeaza, lancranjenii au alt cimitir, in afara satului. Deci, "apostrofii" au gasit zidul daramat si, in cimitir, niste morminte vechi rascolite, cu oase care au fost duse la Cluj, la Medicina Legala, si s-a stabilit ca erau oase de copii de vreo doua sute de ani. Scheletul halei, la 10 metri de mormantul lui Blaga.
A fost o profanare a cimitirului.
A cimitirului si, sigur, a memoriei lui Blaga, care si-a ales singur locul si chiar si directia de asezare a mormantului, cu vedere spre Rapele Rosii. In romanul Luntrea lui Caron, el isi prefigureaza propria inmormantare acolo.
Exista un testament al lui Blaga?
Asa a dorit el sa fie inmormantat si acest lucru l-a comunicat intregii familii, iar textul din romanul Luntrea lui Caron poate fi considerat un testament.
In ultima parte a vietii mai mergea la Lancram?
Cand mergea spre Sibiu, la Gura Raului, se oprea intotdeauna acolo.
Vorbea despre biserica si cimitirul de acolo?
Cel mai frumos lucru il spune in Discursul de receptie la Academie, Elogiul satului romanesc. Citez din discurs: "Vedeam satul asezat inadins in jurul bisericii si al cimitirului. Adica in jurul lui Dumnezeu si al mortilor". Eu, in afara de memorii, i-am adresat si o scrisoare personala d-nei ministru Mona Musca, in care am dat acest citat.
Ati primit un raspuns de la ea?
Nu. O data ne-am intalnit undeva, atunci ne-am cunoscut personal si i-am reinnoit cererea sa ma primeasca in audienta ca sa-i explic niste lucruri, mi-a spus ca are deja 500 de cereri de audienta. Asa ca am renuntat sa mai insist... inca mai speram...,br>
Sa revenim la descoperirea "apostrofilor".
In 3 iulie 2004, m-a sunat d-na Marta Petreu si mi-a spus ce a gasit la Lancram: morminte rascolite, oase la vedere, zidul daramat si schela rosie. Am pus mana pe telefon si l-am sunat pe dr. Carpinisan. Zice: "A, da, nu stiu exact, lucreaza acolo o firma, nu stiu ce hala e". Era sambata si l-am sunat la minister pe d-l ministru Razvan Theodorescu. I-am spus: "D-le ministru, uitati ce mi se comunica: s-a profanat cimitrul in care este inmormantat tatal meu. S-a daramat zidul si se intra cu o hala de sport pana la 10 metri de mormantul lui Blaga. Exista deja un grup de initiativa care s-a mobilizat. D-le ministru, va iesi un scandal nemaipomenit si in presa, si peste tot, pentru ca o sa protestam". Zice: "Stati ca o sa vorbesc eu cu prefectul". Dupa o jumatate de ora m-a sunat d-l Razvan Theodorescu si mi-a spus sa nu intru in panica, pentru ca a vorbit cu prefectul. Dupa aceea, s-a facut un memoriu cu o lista lunga de semnaturi, care s-a trimis d-lor Iliescu, Adrian Nastase, Razvan Theodorescu si Patriarhului.
Este ce a aparut in presa acum un an.
Pe lista initiala de semnaturi s-au adaugat si altele, din Israel, America, din Argentina, vaduva lui Borges. Pe urma am sunat la Cotroceni si am cerut cabinetul d-lui Iliescu. Telefonista m-a pus la punct ca e in concediu d-l presedinte si i-am spus ca nu e treaba dansei, ca la cabinet trebuie sa fie cineva de serviciu si sa-mi faca legatura. Si am comunicat ca solicit o audienta urgenta la d-l presedinte. Cineva mi-a dat numerele de la cabinetul d-lui Adrian Nastase, dar mi-a atras atentia sa spun ca e o audienta in interes national si sa insist. Mi-a raspuns o doamna, i-am spus ca sunt fiica scriitorului Lucian Blaga si ca solicit o audienta la d-l prim-ministru. Ea mi-a spus scurt: "D-l prim-ministru nu acorda audiente", ceea ce mi s-a parut o chestiune destul de ciudata pentru un prim-ministru. "D-na, nu este o chestiune personala, e o chestiune de interes national. Va rog sa notati numarul meu de telefon, sa comunicati si sa ma anuntati". Si ea a zis: "Cum va cheama?", dupa ce eu ma prezentasem... Nu am primit nici macar un telefon, niciodata. Nici ca nu voi fi primita, nici ce vreau, nimic.
Cotroceniul v-a raspuns?
M-a sunat d-l Opaschi. I-am spus ca solicit o audienta in chestiunea cimitirului din Lancram. In paranteza fie spus, am fost in iarna 1994/'95 in audiente la d-l Ion Iliescu, in calitatea sa de presedinte independent al Romaniei, pentru a-l atentiona ca in 1995 este Centenarul nasterii lui Lucian Blaga. S-a facut un "Comitet" care, apoi, datorita interventiei, la Academia Romana, a lui Stefan Aug. Doinas, a devenit "echilibrat", adica au fost incluse si personalitati ale opozitiei de atunci. Deci, in mai 1995, d-l Ion Iliescu a avut onoarea sa prezideze, la Academia Romana, comemorarea unei foarte mari personalitati a culturii romane... Putea fi si alt presedinte, pentru ca presedintii si ministrii, intr-o democratie, se schimba, dar statutul lui Lucian Blaga, in cultura, nu se schimba.
In 1993 am atentionat autoritatile noastre abilitate ca Centenarul Lucian Blaga ar trebui inclus in calendarul UNESCO. In 1994/'95, d-l Eugen Simion a obiectat, sustinand ca numai tarile din lumea a treia isi inscriu personalitatile in calendarul UNESCO. No comment, dar ma intreb daca nu cumva d-l Eugen Simion nu si-o fi transferat careva prieteni in lumea a treia, intre timp? N-am urmarit...
Asadar, n-ati primit nici un raspuns de la Adrian Nastase. De la Cotroceni, consilierul Opaschi...
Un telefon in care mi-a spus ca se va "interesa", dar nici un raspuns despre fondul problemei.
Si de la Razvan Theodorescu?
Razvan Theodorescu s-a deplasat la Alba si Lancram, inca in iulie 2004, au venit "grupul de initiativa", Societatea "Lucian Blaga" din Cluj si prefectul de Alba. S-a facut un protocol prin care s-a stabilit ca acele tevi rosii sa fie taiate pana la nivelul zidului si sa se faca pentru copii o sala de gimnastica mai modesta.
Cu alte cuvinte, Razvan Theodorescu a intervenit si a stopat constructia.
Din fericire. Ca raspuns la "stoparea" constructiei, in sat s-au adunat semnaturi pentru continuarea ei. Initial au fost propuse trei locatii, in cele doua capete ale satului si langa cimitir. Este un mister de ce s-a ales locul de langa cimitir. S-au strans semnaturi de la sateni, de la strabunicul de 90 de ani pana la copilul de 3 ani. Dupa aceea, am aflat, toamna, ca dr. Carpinisan s-a inscris in PSD si a candidat la primarie. Am pus mana pe telefon si l-am sunat pe dr. Carpinisan: "Am auzit ca te-ai inscris in PSD, e treaba ta, si ai candidat la primarie. Dar ce legatura are cu hala de langa cimitirul din Lancram?". Zice: "Nu eu am candidat, ci fiul meu. A si iesit primar-adjunct". Am spus: "Foarte bine, te felicit, dar crima pe care ati facut-o fata de cimitirul lui Blaga va intra in manualele de istorie". Si n-am mai vorbit niciodata cu el.
De ce se revine acum cu inca un protest?
Protestele au revenit de la Cluj, de la Grupul de initiativa si Societatea "Lucian Blaga". S-a implicat si d-l Liiceanu, care in vara trecuta s-a dus acolo, a facut multe fotografii si a venit ingrozit. Am facut si eu un pachet de documente si l-am lasat d-nei Mona Musca la minister, cerand si audienta. Nu s-a rezolvat nimic cu cimitirul. Normala ar fi fost o ancheta. Ba acum se vantura niste chestiuni absolut ingrozitoare, si anume: sa se finalizeze hala de sport in pereti de sticla si sa se mai puna niste panouri in cimitir, cu poezii de Blaga... Ceva de o lipsa de gust si de bun-simt ingrozitoare.
Avem un constructor foarte bun in familie si mi-a spus ca asa ceva nici nu se poate face tehnic. Iar solutia cea mai ieftina ar fi sa se demonteze schela. Se poate face in doua zile.
Constructia salii de sport s-a facut cu incalcari ale legii.
Toate legile in ce priveste patrimoniul cultural, monumentele funerare s-au incalcat. Trebuie sa se pastreze o zona de protectie cu o raza de 100 metri in jurul acestor monumente. N-au avut aprobari nici de la Ministerul Culturii, nici de la Comisia teritoriala, nici CNI. In situatii de acest fel, cu locatii mai speciale, trebuie ca un arhitect sa vada proiectul si sa-l adapteze zonei, ca sa pastreze "peisajul cultural", cerinta de altfel a UE.
Ati mai cerut audienta undeva?
Am luat acum, in 2005, legatura cu d-l Markó Béla si trebuie sa-mi scot palaria. O spun si in cartea mea, Tatal meu, Lucian Blaga - tata a avut intotdeauna relatii bune cu intelectualii maghiari. Asta e un adevar. D-l Markó Béla s-a implicat imediat. Vreau sa va mai spun ca, dupa ce s-a publicat memoriul, anul trecut, nici o institutie culturala, ca institutie, nu s-a implicat in cazul cimitirului din Lancram.
La ce va referiti?
Ma refer la Uniunea Scriitorilor, ca institutie. Chiar daca au semnat d-l Uricaru si foarte multi alti scriitori, Uniunea nu a luat nici o pozitie oficiala. N-a luat pozitie nici Institutul Cultural Roman, condus de Augustin Buzura, nici Academia Romana, condusa de E. Simion. De altfel, Academia Romana e intr-o situatie speciala, pe care am semnalat-o d-lui presedinte. Din '48, cand Blaga a fost scos din Academie, si pana acum sunt 57 de ani, iar Academia Romana nu a publicat nici o lucrare de Blaga si nici o lucrare despre Blaga. Si in perioada trecuta, inainte de 1989, mi se solicitau in mod bizar documente si manuscrise, ca exponate, fie pentru Centenarul infiintarii Academiei, fie pentru "istoria" Academiei. Am raspuns negativ, cu toata stima ce o purtam, de exemplu, lui Miron Niculescu sau lui Serban Titeica. Nu consideram ca este cazul sa colaborez cu o institutie din care tata a fost eliminat tocmai pentru opera lui. In 1990 a fost reintrodus in Academie, post-mortem, alaturi de persoane ce nu aveau ce cauta, dupa parerea mea, in Academie, dupa 1989, tot post-mortem. In ce priveste Operele fundamentale, editate de Academie, aceasta nu a dat curs ofertei editurii Humanitas, care detine copy-right-ul. Din nou, "no comment".
