De același autor
Victor Ponta, mai 2013: ”Eu nu vreau să mai văd, aşa cum am văzut anul trecut, scene din anii '50, cu procurori din vacanţă care cercetează oameni de la ţară”.
Traian Băsescu, noiembrie 2012: „Ce vă pot spune este că fraudele de la referendum vor trebui investigate până la capăt, pentru că votul este fundamentul democraţiei”.
Pisicul, dottore, hahaha, mitoman, jalnic, cum să-l numească premier?, se întreba Traian Băsescu în urmă cu câteva luni.
Acum a decis că pe 22 mai, la Consiliu European, să participe prim-ministrul. “Eu nu sunt binevoitor cu nimeni, e un semn de încredere”.
Traian Băsescu, ianuarie 2013: “Nimeni nu va negocia independenţa judecătorilor de dragul păcii politice. Mai bine război decât justiţie neindependentă".
Acum, în ceea ce priveşte cele şase propuneri făcute de ministrul Justiţiei, “am emis decret pentru nominalizarea tuturor celor şase”, anunţă sec şeful statului.
Ce s-a întâmplat în câteva luni?
S-a transformat peste noapte pisicul în partener de încredere, plagiatul a fost o invenţie a presei, e un doctor respectabil? Băsescu nu mai e “demagogul care dezinformează”?
Acesta este jalnicul spectacol jucat de doi “buvari şi pecuşeţi”, două “modele” care nu vor dispărea niciodată din societatea românească.
Unul îşi scrie numele pe căptuşeala pălăriei, iar celălalt, pe căptuşeala şepcii. “Ia te uită, am avut aceeaşi idee”. Aşa se cunosc Bouvard şi Pécuchet, copişti de meserie, şi din acest moment începe povestea lor.
Unul îşi scrie numele pe o lucrare plagiată, altul semnează actul de deces al independenţei justiţiei. Ia te uită, ce bine coabităm. Aşa se cunosc Ponta şi Băsescu, copiatori şi demolatori de meserie, şi din acest moment începe povestea lor.
Despre Bouvard şi Pécuchet , Flaubert spune că este o carte "diabolică" în care "o să vomit peste contemporanii mei tot dezgustul pe care mi-l inspiră. Totul va fi enorm şi violent."
Despre Ponta şi Băsescu, ce-ar mai fi de zis?