De același autor
Guvernul a decis angajarea răspunderii pentru comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare. Proiectul de lege este construit pe propunerile ministrului Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş. Opoziţia, în replică la această decizie, a declarat că va depune moţiune de cenzură.
Executivul îşi va asuma răspunderea pentru comasarea alegerilor joi, 15 decembrie, a precizat premierul Boc în conferinţa de presă de la sediul Guvernului.
Întrebat de jurnalişti care este motivul pentru care Guvernul a decis angajarea răspunderii pentru comasarea alegerilor, premierul a susţinut că era necesar ca în luna decembrie să fie cunoscut în mod clar dacă aceste două alegeri vor fi sau nu comasate, iar parlamentarii au posibilitatea să se "manifeste" în timpul dezbaterilor aferente procedurii.
Data alegerilor "trebuie odată stabilită şi cunoscută pentru că Parlamentul îşi încheie sesiunea la şfârşitul lunii decembrie şi îşi reia activitatea doar în luna februarie", a precizat Emil Boc, citat de Hotnews.
"Anul 2012 este un an economic dificil, un an în care trebuie să asigurăm consolidarea economica a României şi să evităm orice derapaje cu caracter electoral care pot periclita in ceea situatia financiara a tarii. Stim bine ca perioadele de campanie electorala sunt perioade in care lumea este mai putin atenta la ceea ce inseamna consolidarea economica si mai mult tentata la practici si promisiuni populiste si electorale. (...) In al doilea rand, participarea electoratului la vot este mai buna in cazul comasarii alegerilor si nu trebuie ignorat si faptul ca se face o economie bugetara de cel putin 20 milioane de euro", a spus premierul Boc.
Răspunderea privind comasarea alegerilor în 2012 vine la mai puţin de două săptămâni după ce proiectul privind desfăşurarea localelor şi parlamentarelor simultan anul viitor a fost lansat în dezbatere publică de Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), la iniţiativa lui Traian Igaş.
Reducerea numărului de parlamentari, odată cu revizuirea Constituţiei
Premierul Boc a mai anunţat că reducerea numărului de parlamentari se va face odată cu revizuirea Constituţiei, temă relansată mai ales după ultimele decizii de la nivelul UE, privind întroducerea, până la sfârşitul lui 2012, a ţintelor de deficit în Legea fundamentală. Guvernul trebuie, însă, să treacă legea de Parlament.
Proiectul iniţiat de MAI prevedea şi reducerea numărului de parlamentari la maximum 300. Ulterior, coaliţia de guvernare a renunţat la acest aspect fiindcă aplicarea reducerii ar fi avantajat UDMR, care ar fi câştigat mai multe mandate de senatori.
La rândul său, Ministrul Muncii, Sulfina Barbu, a declarat că va exista o nouă Hotărâre de Guvern pentru delimitarea colegiilor uninominale, propunerile urmând a fi facute de o comisie care va avea câte doi reprezentanţi de la fiecare partid parlamentar.
"Se vor modifica colegiile uninominale pe baza recensământului şi dorim şi reducerea numărului parlamentarilor", a spus Sulfina Barbu.
La declaraţiile privind faptul că Opoziţia ar putea înainta o moţiune de cenzură împotriva acestei decizii, premierul Emil Boc a spus că nu se teme de acest lucru fiindcă există deja un calendar pentru a parcurge toţi paşi procedurali, în care votul la o eventuală moţiune de cenzură este programat cel târziu la 22 decembrie.
El a precizat că proiectul adoptat de Guvern este unul tehnic, care nu rezolvă problema revizuirii Constituţiei, pentru o astfel de modificare şi inclusiv pentru reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de aleşi fiind nevoie şi de sprijinul opoziţiei.
"Sper ca întreaga clasa politică să voteze revizuirea Constituţiei. Cu atât mai bine este în contextul în care a apărut la nivelul Consiliului European şi necesitatea ca propunerea de includere în Constituţie a deficitului structural de 0,5% să se facă pe parcursul anului 2012. Cu alte cuvinte, avem cel puţin două motivaţii extrem de puternice pentru a revizui Constituţia în anul 2012: defict structural 0,5% şi datorie publică maximă de 60% din produsul intern brut şi Parlament unicameral cu 300 de parlamentari", a precizat Boc.
Răspunderea Guvernului, "în mod mecanic, în spasme"
Liderul PC, Daniel Constantin, însă, a reiterat luni, la scurt timp anunţul premierului, că USL va depune moţiune de cenzură la adresa celor două proiecte. La rândul său, liderul PNL, Crin Antonescu, a declarat că Guvernul îşi angajează răspunderea "în mod mecanic, în spasme", apreciind că o ştire va fi când se va trece o lege în mod normal.
"Pentru dumneavostră şi pentru noi toţi o ştire va fi când vor încerca să treacă o lege normal. Asta - că-şi angajează răspunderea - îşi angajează răspunderea în mod mecanic, în spasme", a spus Antonescu, citat de Mediafax.
Potrivit Calendarului coaliţiei pentru asumarea răspunderii, amendamentele pentru cele două proiecte de legi vor fi aşteptate de Guvern până miercuri, 14 decembrie, inclusiv.
Grupurile parlamentare ale UDMR au decis, marţea trecută, să susţină comasarea alegerilor locale cu parlamentare, în condiţiile păstrării sistemului electoral actual şi a numărului de parlamentari, a declarat liderul UDMR, Kelemen Hunor, precizând că el susţine varianta asumării răspunderii.
Kelemen Hunor a arătat, atunci, că în coaliţie se va lua luni o decizie dacă se va merge pe asumarea răspunderii Guvernului sau pe un proiect de lege pentru promovarea comasării alegerilor, dar că probabilitatea de a merge pe asumarea răspunderii este mare.
Preşedintele Senatului, Vasile Blaga, a spus, tot luni, că Birourile Permanente ale celor două Camere vor stabili în cursul acestei zile calendarul pentru angajarea răspunderii Guvernului pe legile privind comasarea alegerilor şi promovarea judecătorilor la ICCJ.
Blaga a confirmat faptul că în şedinţa coaliţiei s-a decis angajarea răspunderii pe aceste legi şi a precizat că şedinţa Parlamentului pentru prezentarea proiectelor va avea loc, probabil, joi.
Proiectul "tehnic" privind comasarea alegerilor, aşa cum a fost conceput de Igaş, prevede, printre altele, calcularea numărului de parlamentari păstrându-se actuala normă de reprezentare.
Mai exact, este păstrată norma de reprezentare (un deputat la 70.000 de locuitori şi un senator la 160.000 de locuitori), dar rezultă un număr mai mare de parlamentari (cu 15-16 mai mulţi) prin raportarea inexplicabilă la un număr mult mai mare de români. Concret, MAI spune că ţine cont de cifrele, de la 31 octombrie 2011, ale Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor: 22.305.133 persoane. Doar că acest număr este mai mare decât cel luat în calcul la alegerile din 2008 (era vorba de 21.680.974 persoane, cât a reieşit la recensământul din 2002).
În plus, MAI ignoră total faptul că în 2011 a avut loc un recensământ şi că rezultatele acestuia (care vor fi anunţate la începutul lui 2012) trebuie luate în considerare.
Proiectul mai prevede şi :
- Păstrarea actualului sistem de repartizare a mandatlor, cel care a permis să intre în Parlament candidaţi de pe locurile doi şi trei.
- Reducerea pragului electoral alternativ: de la câştigarea a şase colegii de deputat şi trei de senator la câştigarea a patru colegii de deputat şi două de senator.
- Scăderea pedepsei maxime (de la 5 ani la 3 ani) acordate pentru mită electorală. Aceeaşi reducere ar urma să se aplice şi persoanelor care votează de mai multe ori.
- Introducerea posibilităţii ca procurori să facă parte din birourile electorale judeţene, ale municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor.
.jpeg)
