De același autor
In urma cu o luna, am initiat o ancheta printre analisti si comentatori, care au fost invitati sa acorde note pentru activitatea presedintelui Basescu, a premierului Tariceanu si pentru cei mai eficienti si cei mai putin eficienti ministri. Primisem deja trei raspunsuri - Iosif Boda, Andrei Cornea si Vladimir Pasti -, cand primul ministru si-a anuntat intentia de a demisiona. Evident, subiectul a cazut. Cum premierul s-a razgandit intre timp, ancheta 22 a fost recuperata. Ca o coincidenta, zilele trecute CURS a dat publicitatii un sondaj de opinie in care una dintre componente era chiar masurarea notorietatii fiecarui ministru.
In ancheta noastra, departajarea ministrilor s-a facut in primul rand pe baza numarului de nominalizari primite, in caz de egalitate luand in considerare si media aritmetica a notelor primite. Asa cum ii vedeti pe coperta revistei, premiantii sunt Monica Macovei, Vasile Blaga si Mona Musca, iar repetentii - Ene Dinga, Gheorghe Seculici si George Copos.
IOSIF BODA
I. Calin Popescu Tariceanu: 6,5. A reusit sa mentina in functie guvernul, in pofida viciilor de constructie si de functionare ale acestuia; este o persoana calma si echilibrata, lasand uneori chiar impresia de nepasare. Din pacate:
- nu a fost selectionerul unic al ministrilor din cabinetul pe care il conduce; acestia par sa se simta obligati sa dea rapoarte mai degraba conducerilor partidelor din care fac parte decat premierului; ministrii sai, din patru partide, vorbesc cel putin cinci limbi diferite;
- pare a fi lipsit de vlaga, nu indrazneste sa schimbe pe nimeni si nici sa aduca la ordine vreun ministru ratacit;
- este un antitalent in comunicarea cu oamenii simpli; lasa impresia ca nu e in stare nici de compasiune, nici de empatie: “dialogurile“ sale cu sinistratii din Banat, aprecierile privind inundatiile din sudul tarii atarna ca o ghiulea de imaginea sa, a PNL si a guvernului;
- acordul cu FMI e periclitat, integrarea in UE la inceputul anului viitor de asemenea, preturile urca intr-o racheta: prea multi nori negri la orizont.
II.1.a) Monica Macovei: 8. Este cel mai perseverent ministru, desi trebuie sa coordoneze una din zonele cele mai rezistente la reforma ale societatii; daca vor fi si aplicate, iar nu transformate in fierastraie fara dinti, initiativele ei legislative au sanse de a face cariera.
b) Vasile Blaga: 8. Pentru reforma din Ministerul de Interne, mai ales pentru curatenia din Politie; ramane dator cu reforma administratiei de stat, centrale si locale.
c) Bogdan Olteanu, Lászlo Borbély si Sebastian Bodu (chiar daca acesta nu are titulatura de ministru plin): 7,5. Pentru profesionalismul, competenta, dezinvoltura si rigoarea de care dau dovada in exercitarea mandatului lor, dar si pentru onestitate, discretie si o solida cultura generala, insusiri care nu se regasesc la toti colegii lor.
II.2.a) Gheorghe Dobre: 2. De sase luni, grija sa pare sa fie mai degraba aceea de a fi vazut la deszapeziri, inspectand noaptea peroanele Garii de Nord sau asistand la masurarea noxelor emanate de amaratele noastre de Dacii. Anuleaza, fara sa expuna corect si detaliat motivele, toate contractele privind constructia autostrazii Bucuresti-Brasov, evocand o posibila licitatie anul viitor, fara contur deocamdata: cand va incepe, cand se va termina constructia? Neclara ramane si perspectiva autostrazii Transilvania: daca anuleaza si acest contract, vom suporta daune care ar putea atinge 40% din valoarea intregii constructii. Nici in transportul feroviar lucrurile nu sunt mai clare. Pare sa se ocupe de orice altceva decat de infrastructura. O fi caciula prea mare sau capul prea mic?
b) Gheorghe Copos si Gheorghe Seculici: 3. Desi sunt vicepremieri, nu poti retine nici o idee, nici o propunere, nici o initiativa care le-ar apartine. Doar cele legate de afacerile proprii. Sunt atat de inodori si incolori, se exprima intr-o limba romana atat de precara, in atat de putine cuvinte, incat iti vine sa exclami: adio, nu mai e de facut nimic in Romania!
c) Ene Dinga: 4. Nu are obiectul muncii. Negocierile pentru integrarea europeana s-au inchis in decembrie anul trecut. Acum, ne-ar trebui un Minister pentru Afaceri Europene. Nu pare a fi in posesia instrumentelor necesare pentru a conduce un astfel de minister.
III. Traian Basescu: 9. Se poate lauda cu cele mai surprinzatoare victorii politice din ultimii ani. A castigat Presedintia cand, poate, nici el nu se astepta, folosindu-se de toate mijloacele acceptabile intr-o campanie electorala. A rasturnat scena politica, a dezlipit “solutia imorala“ PUR de PSD, a rasucit si mana UDMR, a impus, pur si simplu, o noua majoritate parlamentara. A intervenit - e adevarat, nu totdeauna cu fler - in alcatuirea guvernului. Este jucatorul cu maxima vizibilitate pe scena politica actuala. Aproape jumatate din populatia tarii il percepe ca pe cel care conduce guvernul. Este, neindoielnic, cel mai puternic om al zilei in Romania. Penduleaza pe tot terenul, de la o poarta la alta, fortand, uneori la limita Constitutiei, regulile jocului. (Poti sa modifici Constitutia, dar nu iti este permis sa o incalci.) Are un instinct politic care, pana acum, nu l-a inselat. Este altfel si decat Ion Iliescu, si decat Emil Constantinescu. A impus deja un stil al lui, unul care place publicului. Nu-i place sa fie jignit de presa, dar ii place al naibii s-o “ciupeasca“ mereu, sa o ia peste picior. Pare sa ignore ca presa este o pisica ciudata, asemenea Bisericii Catolice: o calci pe coada la Alba Iulia si ea miauna la Roma. E fascinat de noianul de informatii primite de la serviciile secrete, ceea ce ar putea sa-i joace feste. Oricum, nu va putea amana prea mult reformarea acestor servicii. Nu se poate obisnui sa inghita in fiecare zi o broasca raioasa, specie, de altfel, nu prea agreata de marinari, si ca, in calitatea sa de presedinte, trebuie sa fie, daca nu apropiat de toate partidele politice legal constituite, atunci macar echidistant fata de ele.
ANDREI CORNEA
I. Pentru premierul Tariceanu: 7,5. Cam ezitant, cam lent; totusi nu lipsit de calitati. Nu va fi probabil niciodata un veritabil om politic, dar e un politician pasabil.
II.1.a) Monica Macovei: 10. Singurul angajat veritabil si eficient intr-o cause nationale. Dovada ura pe care a declansat-o.
b) Ionut Popescu: 7. Bune intentii, inteligent, dar cam depasit de complexitatea situatiei. Comunicare defectuoasa.
II.2.a) Codrut Seres: 3. Nu stiu ce face, non-entitate.
b) George Copos: idem.
c) Markó Béla: idem. (Faptul ca se pare ca nu au creat conflicte majore in coalitie e totusi un merit care ar putea sa le dea 4.)
III. Traian Basescu: 9. Principalul merit: a sustinut-o pe d-na Monica Macovei (fie si din motive personale) pentru a distruge mafia juridico-pesedista.
SORIN IONITA
I. Calin Popescu Tariceanu: 6. Tariceanu a avut un inceput bun de guvernare, cand majoritatea criticilor din presa la adresa lui au fost nemeritate, si o vara teribil de proasta, in care n-a primit toate criticile pe care le merita, pentru ca presa si opozitia au fost ocupate sa exploateze politic singura tema care nu i se poate reprosa, anume inundatiile. S-a opus la anticipate atunci cand ele se puteau face, astfel incat el sa ramana premier si dupa aceea, si a inceput sa sovaie exact atunci cand cota ii scadea. In loc sa fie seful celui mai reformist guvern din Romania de dupa 1990, chiar daca acest guvern ar fi durat doar un an si jumatate sau doi, a preferat sa stea in functie cu orice pret, punandu-se astfel la colt. Nu vad cum isi mai poate salva cariera pe termen lung, decat printr-o alianta cu PSD.
II.1.a) Monica Macovei: 9.
b) Cuplul de la Finante Ionut Popescu-Sebastian Bodu: 8
Au dus greul reformelor structurale din aceasta jumatate de an. Desi nici unul n-a fost perfect, rezultatul a ce au facut ei se va vedea pe termen lung. Unde n-au reusit, macar au incercat onest, fara mare sprijin politic concret de la colegi.
II.2. Vicepremierii: 3. Pana astazi n-am inteles cu ce se ocupa; in special succesiunea Videanu-Seculici, extrem de predispusa la gafe.
As creste insa notele tuturor de la guvernare cu un punct fata de guvernul anterior, nu atat pentru ce fac, cat pentru ce nu fac - anume nu afecteaza libertatea presei in nici un fel.
III. Imposibil de dat o nota, pentru ca prima jumatate din anul 2005 a fost cu totul exceptionala, bruiata de criza ostaticilor si inundatii. E nevoie de o perioada de normalitate pentru a evalua eficienta lui Basescu.
SEBASTIAN LAZAROIU
I. Calin Popescu Tariceanu: 5. Ezitant; inconjurat de persoane dubioase; a spus ca-si da demisia de onoare, nu si-a mai dat-o, deci are si probleme de onoare; slab comunicator. A fost relativ consecvent cu o serie de masuri economice.
II.1.a) Mona Musca: 9. Populara, comunica bine cu publicul, militeaza in continuare chiar si la putere fiind pentru transparenta si eficienta. Vrea sa faca prea multe - si ministru, si in conducerea PNL, si europarlamentar.
b) Gheorghe Flutur: 8. Comunica bine cu publicul, este consecvent cu mesajele din timpul opozitiei, desi nou in PNL, cunoaste bine partidul si teritoriul, a initiat deja o serie de masuri care vor reforma sectorul agricol. Vrea sa para un tehnician, desi are nevoie de sprijin politic.
c) Vasile Blaga: 7. Tace si face, a inceput curatarea sistemului din interior, este un bun organizator si la ultimele inundatii s-a implicat mai mult. Comunica prea putin cu publicul, iar la inundatiile din Banat aproape ca nu s-a vazut.
Bogdan Olteanu: 7. Este activ, chiar daca nu foarte experimentat, si poate chiar o revelatie din tanara generatie PNL. Nu comunica atat cat ar trebui.
II.2.a) Ene Dinga: 4. Prea putine competente pentru postul pe care il ocupa. In plus, cel putin doua limbi straine erau necesare pentru a ocupa acest post.
b) Cristian David: 4. Mi-e greu sa spun si problematica de care ar trebui sa se ocupe. Dar este si el ministru… Despre asta stiu.
c) Sulfina Barbu: 4. A facut multe declaratii neinspirate, a fost prinsa total nepregatita la inundatiile din Banat. La ultimele inundatii a fost mai degraba absenta. Cred ca nu ii este foarte clar ce legatura are ministerul sau cu problema inundatiilor.
III. Traian Basescu: 9. Ramane acelasi hotarat, cu strategii pe termen lung, cu obiective clare (aproape obsesive). A gestionat cu succes criza ostaticilor. S-a implicat in comunicarea cu populatia afectata la ultimele inundatii. Are inca totusi iesiri necontrolate, justificate sau nu, impotriva mass-media, pe care in final va ajunge sa se bazeze ca singurul aliat ramas.
ALEXANDRU LAZESCU
I. Ca prestatie generala pentru primele 6 luni, premierul Tariceanu s-a situat la un nivel onorabil. As situa-o la nivelul notei 7-8. Insa balbaielile din ultimele zile, legate de demisia sa, suita de declaratii contradictorii, care au oscilat intre comunicarea unor decizii irevocabile si retractari neconvingatoare, au afectat grav nu doar impresia generala in privinta primului ministru sau increderea in viitorul sau politic, ci si coeziunea Aliantei PNL-PD si sansele de consolidare a unei alternative reale de dreapta la PSD. In aceste conditii, facand media, premierul cade sub nota de trecere: 4,5.
II.1.a) Monica Macovei: 9 (pentru curajul si determinarea cu care se lupta pentru a face cu adevarat reforma in justitie, si nu in ultimul rand pentru naturaletea cu care se comporta intr-o functie publica de inalta raspundere).
b) Gheorghe Flutur: 9 (pentru eficienta, energie, siguranta aparitiilor sale publice si, din nou, determinarea cu care a promovat pachetul legislativ referitor la domeniul proprietatii).
c) Vasile Blaga: 9 (pentru maniera discreta, dar ferma si eficienta cu care a preluat fraiele unuia dintre cele mai grele ministere, pentru siguranta pe care aparitiile sale o emana).
L-as mai remarca si pe Zsolt Nagy, de la MCTI, caruia i-as da nota 8 pentru o prezenta care, desi discreta, e bine apreciata in domeniu, chiar daca, spre deosebire de predecesorul sau, a facut mult mai putin zgomot.
II.2.a) Teodor Atanasiu: 4,5 (a starnit exagerat de multe controverse in presa intr-un timp scurt si nu a avut nici o prezenta pozitiva notabila).
b) Sulfina Barbu: 5,5 (prinsa mereu pe picior gresit, cu aparitii publice neconvingatoare; e drept ca a avut si un sezon meteorologic de cosmar!).
c) George Copos si Gheorghe Seculici: 3,5 (e greu de inteles cu ce se ocupa de fapt cei doi inalti demnitari).
III. Presedintele Traian Basescu a dominat categoric viata politica romaneasca. El a schimbat substantial perceptia generala in privinta rolului pe care trebuie sa-l joace presedintele tarii. Traian Basescu si-a asumat fara rezerve ideea de refoma reala a institutiilor statului si a propus in mod curajos o linie de politica externa interesanta, cu optiuni clare in domenii sensibile si cu o prezenta personala remarcabila pe plan international. Pentru toate aceste lucruri ar fi meritat din plin nota 10. Cum insa nu s-a achitat inca de promisiunea de a face un raport general de evaluare la 6 luni de la preluarea mandatului si a parut, probabil din ratiuni tactice, excesiv de amabil in ceea ce priveste aprecierea activitatii serviciilor secrete, nota finala ramane totusi 9.
MIHAELA MIROIU
Criteriul meu principal de evaluare este despartirea de “neofeudalism“, adica de societatea de privilegii in fiecare dintre domenii, respectiv apropierea de competitia onesta, meritocratica si de egalitatea de sanse pentru cei defavorizati. Aprecierea mea se rasfrange si asupra echipei cu care lucreaza cei nominalizati.
I. Calin Popescu Tariceanu: 7. A urmarit cu consecventa aplicarea cotei de impozitare de 16%, are o disciplina institutionala. Scaderea celor 3 puncte se datoreaza faptului ca nu are o strategie politica asumata, pare ca raspunde punctual problemelor interne si presiunilor externe, ca se supune conjuncturii, ca vrea sa ramana pe pozitie suprema in guvern, dar nu si de ce, in sensul unor obiective si prioritati politice asumate. Acestea din urma, dupa parerea mea, zadarnicesc trecerea la competitie onesta si corecta si pastreaza traditia schimbarilor de fatada.
II.1.a) Gheorghe Barbu: 9,5. Pentru noul Cod al Muncii si avansul in recalcularea pensiilor, adica in dreptatea fata de pensionarii neprivilegiati si cu vechime completa.
b) Mircea Miclea: 9,25. Pentru politica de reformare de substanta a invatamantului superior: aplicarea sistemului Bologna, normele privind asigurarea calitatii, schimbarea sistemului de doctorate, deschiderea spre expertiza contemporana, inceputul restructurarii sistemelor nationale cu practici inca neofeudale. Scaderea celor 0,75 puncte se datoreaza schimbarilor inca minore in invatamantul preuniversitar.
c) Monica Macovei: 9. Pentru pachetul de legi de reforma a justitiei (in faza initiala, neciuntita de latifundiarii domeniului) si pentru faptul ca este o veritabila luptatoare. Am scazut un punct pentru probleme de comunicare: pare ca lupta ei este doar impotriva unui sistem corupt si este mai neclar prezentata ca lupta pentru cetatenii nedreptatiti.
d) Mona Musca: 8,75. Pentru transparenta accesului la resursele publice alocate culturii. Scaderea vine din aceea ca, desi este o politiciana de exceptie, nu se poate lasa “clonata“ in toate ipostazele fara sa o lezeze pe cea principala: cea de ministra a Culturii si Cultelor.
II.2.a) Ene Dinga: 4. In afara de faptul ca pare sa exceleze prin non-actiune, gestioneaza destul de slab fondurile PHARE si se pare ca nici nu comunica in limbile utile misiei sale.
b) Codrut Seres: 5. I-am acordat un punct fiindca a inaintat Parlamentului un proiect de lege privind energia. In rest, a activat prin schimbari netransparente in diferite AGA. Nu este clar daca aceste schimbari sunt in sensul competentei si eficientei sau sunt cele obiceinice de tipul “oamenii mariei sale“.
c) Teodor Atanasiu: 6. Deocamdata singura sa actiune clara este aceea ca a furnizat trupe de interventie pentru inundatii.
Hors Concours - guvernamentali decorativi (nu pot intra in evaluare fiindca nu stim cu ce s-au ocupat pana acum): vice-priministrii Gh. Seculici, Gh. Copos, Markó Béla, Aleodor Francu, seful Cancelariei Primului Ministru, Mihai Voicu, secretar general al Guvernului.
III. Traian Basescu: 9. Pana acum urmeaza o agenda politica autentica impotriva coruptiei in forma sa suprema: cea a capturarii statului de catre grupuri de interese. Politica externa promovata de Presedintie este apreciata, vizitele in SUA si Germania au fost un succes, ca si rezolvarea crizei ostaticilor. Inspira cetatenilor un grad inalt de incredere. Am scazut un punct fiindca polemizeaza inutil cu ziaristii.
VLADIMIR PASTI
I. Calin Popescu Tariceanu: 8. Argumente Pro:
- A impus politica pro-aderare la UE ca principal obiectiv al politicii romanesti împotriva discursului si actiunii - mai bine sustinuta mediatic - ale presedintelui Basescu care, pana de curand, a tratat integrarea europeana ca pe o tinta secundara;
- A mentinut o identitate politica PNL prin politica fiscala, în ciuda faptului ca a fost, tehnic, prost construita, iar o parte a PNL nu se recunoaste în aceasta politica;
- A mentinut unitatea coalitiei de guvernare în ciuda eforturilor de destramare a acesteia;
- A castigat confruntarea politica cu opozitia pe tema legilor proprietatii si ale justitiei;
- A pierdut confruntarea politica cu Curtea Constitutionala exact pe acele optiuni politice care nu sunt nici ale guvernului, nici ale PNL, ci apartin fie presedintelui, fie societatii civile;
Doua puncte minus pentru:
- Incapacitatea de comunicare - esentiala pentru un prim-ministru;
- Nepasarea afisata si aplicata în raport cu interesele populatiei care nu reprezinta propriul sau bazin electoral: pensionari, tarani, muncitori, bugetari;
- Ignorarea Parlamentului ca principala institutie politica a democratiei;
- Incapacitatea de a-si alege colaboratori competenti.
II.1.a) Markó Béla: 9. Singurul dintre ministrii de stat care respecta contractul politic de a fi reprezentantul unui partid al coalitiei în Guvern.
b) Mihai Razvan Ungureanu: 8. Primul ministru de Externe care respecta conditia de a fi un tehnician al politicii externe, încercand sa medieze între presiunile contradictorii ale guvernului, presedintelui si actorilor internationali, în loc sa-si foloseasca functia pentru a se autopromova politic.
c) Nu exista. Majoritatea ministrilor pur si simplu nu functioneaza, lasand institutiile sa functioneze “de la sine“.
II.2.a) Ionut Popescu: 5. Pentru slaba pregatire a reformei fiscale.
b) Monica Macovei: 4. Pentru situatia unica de a nu fi fost capabila sa obtina sprijinul institutiilor pe care le gestioneaza pentru ideile sale de reforma ale justitiei. Nu discut continutul reformei justitiei, ci modul în care Monica Macovei concepe functia de ministru. Un ministru bun este un politician care castiga suficient sprijin pentru ideile sale, si nu un martir al dreptatii si adevarului care pierde eroic.
c) Gheorghe Seculici: 4. Pentru ca nu are nici un rol politic, în ciuda faptului ca este un ministru eminamente politic, si nu tehnic.
III. Traian Basescu: 5. Pentru ca:
- In ciuda popularitatii pe care o are, nu are obiective politice nationale pe care sa le promoveze cu popularitatea sa;
- Improvizeaza inacceptabil pentru un sef de stat;
- De dragul imaginii personale, transforma imprevizibilul si instabilitatea în instrumente ale guvernarii. Nu sunt!;
- Creeaza conflicte în loc sa le atenueze. Conflictele îi avantajeaza imaginea personala, dar nu si pe cea politica;
- Bilantul politic al presedintelui Basescu la sase luni de zile de la instalare este:
a) a reusit sa impuna o guvernare pe baza unei coalitii pe care o considera “imorala“ si de care este nemultumit;
b) nu a reusit sa trezeasca interesul international pentru “regiunea Marii Negre“;
c) nu a reusit sa impuna alegerile anticipate, desi le avea ca obiectiv;
d) a pierdut confruntarea numita “reforma justitiei“;
e) a pierdut confruntarea numita “reforma fiscala“;
f) a pierdut confruntarea numita “fuziunea PD-PNL“;
g) risca sa piarda aderarea la 1 ianuarie 2007;
- Promoveaza public loialitatea personala, în dauna competentei profesionale.
Popularitatea si, prin urmare, influenta presedintelui Basescu asupra guvernarii este în acest moment maxima. Acest lucru i se întampla oricarui presedinte în primele sase luni de guvernare. Momentele de inflexiune au aparut, pentru Iliescu si Constantinescu, abia la 2-3 ani de functionare. Presedintele Basescu este în pericol de a suporta o scadere semnificativa a încrederii în el pana în primavara anului 2006.
CRISTIAN PIRVULESCU
Parcursul guvernarii in cele sapte luni a reprodus un ciclu tipic pentru Romania, dar intr-un interval scurt: de la suprematia prezidentiala a inceputului de mandat, prin echilibristica majoritatii parlamentare, spre o coabitare atipica. Experimentul unei guvernari armonioase fondate pe Alianta D.A. este in pragul esecului. In cateva luni, experimentul unui executiv bicefal cooperativ este aproape compromis. Revenirea spre forma bicefalismului concurential deja clasic accentueaza criza politico-institutionala endemica, iar in acest context atitudinea primului ministru este cruciala.
I. Prim-ministeriatul lui Calin Popescu Tariceanu poate fi analizat din perspectiva evaluarii a sapte factori: capacitate (8), coeziune (8), compromis (8), consecventa (4), comunicare (5), complicitate (5) si coabitare (4). Primii trei indicatori vizeaza consolidarea guvernarii si sunt notati de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent), pentru ca urmatorii patru sa evalueze impactul actiunilor de la negativ (1) la pozitiv (10).
Caracterul specific al acestei guvernari a fost dat de capacitatea de a mentine functionala o coalitie bazata pe o majoritate fragila, fara proximitate ideologica. Dinamica guvernamentala a fost franta de dominatia inconsecventei, care, odata cu revenirea asupra demisiei, a afectat decisiv toti ceilalti factori. Piruetele primului ministru au subminat comunicarea, au sugerat complicitati si au determinat, in ultima instanta, coabitarea cu un presedinte voluntar, care era principala sursa constitutionala a guvernului la momentul formarii sale. Tendinta spre compromis a amanat deznodamantul crizei politice, dar nu poate relansa nici reforma, nici guvernarea. Efectul este delegitimarea scenei politice si avansul tactic al grupurilor oligarhice. Media primului ministru este 6.
II.1. Avand in vedere prioritatile afirmate privind integrarea europeana, intre ministri se remarca Monica Macovei, Vasile Blaga si Mihai Razvan Ungureanu. Prima a rezistat presiunilor si a promovat aproape impotriva tuturor reforma justitiei (9), al doilea a reusit intr-un mod convingator sa inceapa reforma de personal intr-un domeniu sensibil si a gestionat onorabil criza inundatiilor (8,5), pe cand ultimul a reusit sa compenseze deficientele privind capitolul integrare si sa asigure comunicare intre Guvern si presedinte in domeniul politicii externe (8,5).
II.2. Cei mai inconsecventi ministri au fost Ene Dinga, Mircea Cinteza si Codrut Seres. Ministrul Integrarii nu a reusit sa imprime o directie clara unui domeniu strategic (4), al doilea nu a putut comunica eficient intr-un sector cu implicatii puternice social (4), pe cand ministrul Economiei nu a reusit sa creeze conditii favorabile dinamizarii reformei cruciale a concurentei (5).
III. Traian Basescu a incercat sa relanseze Presedintia ca institutie pivot a statului. Avand legitimitatea votului direct, presedintele a urmarit sa creeze conditii pentru indeplinirea programului sau. Asumandu-si rolul de centru efectiv al puterii, presedintele a riscat pornind o dubla ofensiva antioligarhica, atat impotriva partidelor viciate de clientelism, cat si impotriva grupurilor de interese. Concentrandu-se asupra reformei statului, Traian Basescu si-a stabilit prioritati in domenii subsumate integrarii europene si eficientizarii mecanismelor democratice. Spre deosebire de guvern, care nu are un final al mandatului clar, presedintele se plaseaza inca in faza de debut a mandatului. Indicatorii relevanti pentru aceasta perioada vizeaza adaptarea la caracteristicile mandatului prezidential (9), combativitatea (10) consecventa (9), medierea intre institutii si intre acestea si societate (7), impactul asupra politicii guvernamentale (7), comunicare (9) si repozitionarea internationala a Romaniei (8). Media presedintelui este 8,42.
Ancheta realizata de Razvan Braileanu
RODICA CULCER
Carnetul de note
Odata trecuta febra anticipatelor, putem privi din nou cu spiritul critic necesar la ministrii din guvernul Tariceanu si la presedinte. Desi nici primul ministru, nici seful statului nu au prezentat un bilant la sase luni de la preluarea mandatului, asa cum ne asteptam, iata ca revista 22 propune o prima evaluare a performantelor puterii instalate în decembrie 2004. Cei opt analisti contactati au fost rugati sa noteze cu note de la 1 la 10 performantele premierului Calin Popescu Tariceanu si ale presedintelui Basescu, precum si activitatea celor mai buni trei ministri si a celor mai slabi trei ministri.
Ce a reiesit din acest exercitiu? In primul rand ca presedintele Traian Basescu l-a surclasat pe premierului Tariceanu. El a obtinut o nota medie peste 8, in timp ce primul ministru are o medie doar peste nota 6. Dintre ministri, premiul intai cu coronita ii revine Monicai Macovei, cu sase selectii printre cei mai buni ministri, un 10, patru note de 9 si una de 8. O apreciere singulara in acest context ii apartine lui Vladimir Pasti, care i-a dat nota 4. Acelasi analist este mai generos cu primul ministru decat toti ceilalti, acordandu-i nota 8. In rest, desi revista nu a impus criterii de evaluare si fiecare si-a stabilit propriile standarde, nu au existat diferente spectaculoase intre aprecieri. Grosul plutonului ministrilor cu o prestatie definita ca onorabila este alcatuit din Vasile Blaga, Mona Musca, Gheorghe Flutur, Ionut Popescu, Mihai-Razvan Ungureanu. La coada clasamentului se situeaza Ene Dinga, Sulfina Barbu, Codrut Seres, Cristian David, Mircea Cinteza, daca ne referim la membrii guvernului cu atributii clare. Daca insa ne referim la vice-premieri, despre care nimeni nu stie exact ce rost au, aproape toti evaluatorii au acordat note sub 4, cu exceptia notabila a domnului Pasti, care-i acorda lui Markó Béla nota 9. Suspectez ca analistii care nu le-au acordat nici o nota celor patru vicepremieri i-au considerat de fapt complet irelevanti, ceea ce si sunt.
Citind si recitind evaluarile celor opt “intelepti“, constatam din nou, daca mai era nevoie, ce rol urias joaca mediatizarea unui personaj in evaluarea performantei sale. Cei mai apreciati si cei mai criticati ministri au fost puternic mediatizati. Cum notam insa un ministru care-si vede de treaba, dar nu apare constant in talk-show-uri si nu face obiectul preocuparii marilor televiziuni? Alexandru Lazescu a evidentiat un astfel de caz in persoana ministrului telecomunicatiilor, Zsolt Nagy. Probabil ca nu este singurul.
Cu toata tenta inevitabila de subiectivism, clasamentul rezultat din notarea ministrilor si a presedintelui este edificator. La o eventuala remaniere, ministrii ar trebui sa se prezinte mai degraba cu carnetul de note semnat de revista 22 decat cu procentele din sondaje, pentru ca analiza expertilor nostri este mai temeinica.
In sfarsit, notarea ministrilor este mai mult decat un exercitiu jurnalistic. Ea relanseaza un subiect mereu actual, dar marginalizat in ultimele saptamani: este vorba de calitatea actului guvernarii, care se cuvine dezbatuta public sine ira et studio. Doar o astfel de analiza, competenta si nepartinitoare ne poate ajuta sa stabilim obiectiv diferentele esentiale intre echipele care se perinda pe la Palatul Victoria.
