CCR: Declarațiile de avere nu trebuie făcute publice și nu trebuie să includă veniturile soților

Decizia Curții este obligatorie și produce efecte pentru viitor și nu privește declarațiile de avere și de interese depuse anterior publicării deciziei în Monitorul Oficial al României.

• Curtea a declarat neconstituțional, în unanimitate, articolul  art 3, alin. 2 din Legea privind declarațiile de avere și de interese care prevedea că funcționarii publici și politicienii trebuie să declare veniturile soților și ale copiilor aflați în întreținere.

Articolul declarat neconstituțional

”Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1.”

• CCR a declarat neconstituțional și articolul art. 12, alin. 6 prin care declarațiile de avere erau publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI) la care aveau acces liber toți cetățenii.

Articolul declarat neconstituțional:

”Agenția asigură afișarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a Agenției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, a adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se mențin pe pagina de internet a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestuia și se arhivează potrivit legii”.

Articolul care prevede includerea în declarațiile de avere și de interese a bunurilor și veniturilor soților a fost fost votat cu unanimitate de voturi.

Articolul de lege care prevede obligația de publicare a declarațiilor de avere și de interese pe site-ul Agenției Naționale de Integritate a fost votat cu majoritate de voturi.

Cine a ridicat excepția privind declarațiile de avere

 Potrivit HotNews, ân 2018, o consilieră din cadrul Avocatului Poporului a fost sancționată de Agenția Națională de Integritate cu 50 de lei pentru că nu a consemnat în declarația de avere veniturile câștigate de soțul ei.

Aceasta a dat în judecată ANI, cerând anularea amenzii, pe motiv „nu are dreptul şi nu poate avea cunoştinţă de salariul soţului, care este confidenţial”, potrivit hotărârii instanței.

 Explicațiile CCR

• De ce spune Curtea că nu mai trebuie publicate veniturile soților/copiilor

Curtea spune că declarația de avere, fiind o declarație pe proprie răspundere, angajează răspunderea penală doar a autorului declarației, care nu poate fi făcut răspunzător pentru fapta/declarațiile altei persoane.

"Aceasta, deoarece declaraţia de avere, fiind o declaraţie pe proprie răspundere angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, o persoană neputând fi ţinută răspunzătoare din punct de vedere penal pentru fapta/declaraţiile altei persoane.

Curtea spune că declarația de avere, dacă ar conține și informații ale soțului/soției, copiilor ar atrage răspunderea penală a autorului declarației pentru informații pe care acesta nu le deține/nu le cunoaște în mod direct.

„determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informaţii pe care acesta nu le deţine/nu le cunoaşte în mod direct, ci trebuie să le obţină de la o terţă persoană, respectiv de la soţ/soţie şi copiii majori aflaţi în întreţinere".

• De ce spune Curtea că nu ar mai trebuie publicate declarațiile de avere și de interese

  Curtea argumentează că se încalcă articolul din Constituție privind protecția vieții vieții intime, familiale și private.

"Valorificând jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi standardele dreptului Uniunii Europene în materie, Curtea Constituţională a apreciat că este suficientă depunerea declaraţiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI şi al instituţiei căreia îi aparţine declarantul nu este necesară şi proporţională atingerii finalităţii propuse, încălcându-se dreptul la protecţia vieţii private".

În 2011, CCR spunea cu totul altceva

Într-o hotărâre din 5 iunie 2014, Curtea Constituțională arăta că dreptul la viaţă intimă, familială şi privată nu este absolut, iar în anumite condiţii poate fi supus anumitor limitări ori restricţii din partea autorităţilor. 

Prin urmare, soluţia legislativă a publicării declaraţiilor de avere şi de interese este justificată prin prisma scopului legal al Agenţiei Naţionale de Integritate, sublinia CCR, după cum reiese dintr-un mesaj publicat joi seară, pe Facebook, de avocatul Toni Neacșu:

CCR, Decizia nr. 309 din 5 iunie 2014

„În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate vizând încălcarea dreptului fundamental la viaţă intimă, familială şi privată prin publicarea declaraţiilor de avere şi de interese, Curtea a subliniat că dreptul la viaţă intimă, familială şi privată nu este absolut, ci, în anumite condiţii, acesta poate fi supus anumitor limitări ori restricţii sau ingerinţe din partea autorităţilor (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 485 din 2 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 4 mai 2009).

Aplicând aceste principii în cauză, Curtea a constatat, pe de o parte, că soluţia legislativă a publicării declaraţiilor de avere şi de interese este justificată prin prisma scopului legal al Agenţiei Naţionale de Integritate de asigurare a integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenire a corupţiei instituţionale, iar pe de altă parte, că publicarea acestor declaraţii se realizează, potrivit art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 176/2010, prin anonimizarea datelor cu caracter personal, fiind astfel asigurate garanţii împotriva unor ingerinţe arbitrare. În aceste condiţii, Curtea a constatat ca fiind neîntemeiată critica privind încălcarea dispoziţiilor art. 26 din Constituţie şi art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale."

 Lupta pentru ANI

Declarațiile de avere au fost introduse oficial în România prin Legea nr. 115/1996 privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control, și a funcționarilor publici. Însă la acel moment nu exista și un instrument de control.

Sistemul s-a consolidat și extins semnificativ abia după anul 2003, odată cu presiunile legate de integrarea României în Uniunea Europeană.

Un moment-cheie a fost adoptarea Legii nr. 161/2003, cunoscută ca „pachetul anticorupție”, care a impus obligativitatea declarațiilor de avere pentru un spectru mult mai larg de funcționari și demnitari publici, precum și publicarea acestora.

Ulterior, prin Legea nr. 144/2007, a fost înființată Agenția Națională de Integritate (ANI), care are rolul de a verifica aceste declarații.