De același autor
Valul de proteste de stradă care a debutat în ianurie 2012 continuă sa facă valuri și să se amplifice fără probleme și în toamna lui 2013. Inspirați probabil de succesul protestelor anti-RMGC și a celor anti-fracturare, adepții re-unificării cu „Basarabia” au ieșit și ei în stradă, duminică 20 octombrie, pentru a realiza un lanț uman în jurul Casei Poporulu – Palatul Parlamentului, ca să atragă atenția parlamentarilor asupra „năzuinței” lor. Protestul a fost organizat de „Acțiunea 2012”, care anul trecut pentru a comemora Tratatul de la București din 1812, care a dus la ruperea Basarabiei din Principatul Moldovei și transferarea acesteia Imperiului Rus, a „tapetat” Bucureștiul cu mesajul „Basarabia e România!” – practic nu există gard sau zid, fie la periferie sau fie în centru, pe care să nu apară acest mesaj (apare inclusiv și pe unul din malurile Dâmboviței).
Organizatorii marșului pro-re-unificare de duminică 2o octombrie 2013 au reușit să troleze obișnuitul protest anti-RMGC – Duminica în familie –, și să aducă pe agenda publică tema lor favorită. Marșul poate fi considerat un succes pentru cauza „naționalistă” în România. Dacă Noua Dreapta scoate câteva sute de persoane la protestele anti-homosexuali („Marșul Normalității”), re-unificarea cu „Basarabia” este o cauză mult mai populară. Pe măsură ce se apropie momentul aniversării a 100 de ani de la Marea Unire din 1918 popularitatea re-unificării s-ar putea să sporească, iar marșurile de acest gen sau acțiuni de promovare a aceste cauze se vor înmulți cel mai probabil. Un sondaj realizat recent de INSCOP asupra memoriei istorice a românilor arată că cel mai important eveniment istoric pentru aceștia este Marea Unire din 1918.
Se poate presupune, cu un grad ridicat de probabilite, că tema unei posibile re-unificări între România și Republica Moldova e una cu priză la public.
De ce este un protest anacronic?
Ar fi câteva motive. În primul rând o posibilă re-unificare cu Republica Moldova nu este echivalentă cu re-alipirea Basarabiei istorice, lipsesc județele din sudul Basarabiei – Cahul, Bolgrad și Ismail aparțin Ucrainei – cât despre Transnistria, ea nu a făcut parte din vechea provincie românească, fiind alipită Republicii Moldova după anexarea la URSS.
În al doilea rând reconstituirea, măcar și parțială a României Mari este în esență un anacronism ce reflectă incapacitatea de a trece peste un trecut traumatic și de a articula un proiect de țară orientat spre viitor. Reflectă o întoarcere într-un timp „mai bun”, o disonanță cognitivă între provocările actuale și un idealizat timp glorios.
Anacronismul este accentuat de faptul că din punct de vedere socio-politic re-creerea unui stat național care să reunească „toți românii” este în esență un ideal de secol XIX și de începutul secolului XX. Având în vedere că statul național român a luat naștere destul de recent – 1859 – dar târziu în raport cu alte state europene, iar tribulațiile prin care a trecut statul Român după formarea sa au lăsat o amprentă puternică în memoria colectivă.
În fine anacronismul este întărit și reprodus de un discurs istoric și public cu puternice accente naționaliste. Manualele de istorie după care învață majoritatea românilor prezintă, încă, istoria românilor ca un proces de creare a statului național, iar în discursul politicienilor apar și în prezent ecouri naționaliste, precum și trimiteri, mai mult sau mai puțin voalate la refacerea „unității” naționale.
Ignoranța unui slogan…
Demersul unioniștilor români ignoră o serie întreagă de realități politice, etnice și istorice de peste Prut.
În primul rând că peste Prut opinia publică este foarte împărțită cu privire la destinele geopolitice ale Republicii Moldova. Există într-adevăr un public pro-românesc și pro-unionist în Republica Moldova, numai că nu reprezintă un curent covârșitor. Dintre politicienii pro-români și pro-europeni de la Chișinău foarte puțini își asumă un discurs pro-unionist, fie din pragmatism politic, fie deoarece consideră că statalitatea Republicii Moldova nu poate fi pusă în discuție. Și bineînțeles există publicul rusofon, reprezentat mai ales de PCRM și care își vede destinele geopolitice legate inextricabil de Moscova. Pe scurt nu există în Republica Moldova masă critică pentru o eventuală re-unificare.
Mai mult componenta etnică a ceea ce naționaliștii unioniști români consideră a fi Basarabia, este destul de diversă: există într-adevăr vorbitori de limbă română care însă se identifică ca moldoveni (cam 69% din populație), români (1,9%), iar restul sunt ucraineni, ruși, găgăuzi și bulgari. Politica etnică sovietică este în mare parte responsabilă pentru acest mozaic etnic. La rigoare mesajul „Basarabia e România!” rezonează cu 1,9 procente din populație. Bineînțeles că din cei care se identifică ca fiind moldoveni, o parte ar rezona la mesajul unionist, dar faptul că aceștia se identifică în primul rând ca „moldoveni” ridică semne de întrebare cu privire la disponibilitatea acestora de a sprijini un proiect unionist.
O eventuală reunificare al celor două state în care se vorbește limba română ar conduce la apariția unui stat român multietnic și la cereri privind autonomia teritorială sau culturală – un adevărat coșmar politic pentru orice naționalist român „verde”. Astfel dacă prin documentul de reunificare s-ar accepta existența autonomiei găgăuze, atunci va fi greu de justificat, dacă nu chiar imposibil, refuzul de a recunoaște autonomia maghiară în „Ținutul Secuiesc”. Dacă prin documentul de reunificare se convine asupra unei structuri federale pentru noul stat atunci situația devine de-a dreptul „albastră” pentru naționaliștii români. Și toate acestea nu iau în considerare sporirea exponențială a minorităților ruse și ucrainene de pe teritoriul României, care vor articula la rândul lor cereri de autonomie, cu sprijinul „statelor mamă” bineînțeles. Acest scenariu nu ia în considerare situația Transnistriei, al cărui statut încă este incert.
Naționaliștii unioniști români aleg de asemenea să ignore poziția elitei politice de la Chișinău. Această elită a condus de bine, de rău destinele a peste 3,5 milioane de locuitori, iar perspectiva re-unificării cu România înseamnă că membrii acestei elite vor fi reduși la nivelul unor baroni locali care ascultă de București – o perspectivă deloc încântătoare pentru aceștia. De unde și reticența acestora privind promovarea proiectului unionist.
În fine, înainte de a încheia această secțiune trebuie realizat și un exercițiu de istorie alternativă – ce ar fi fost dacă România nu ar fi recunoscut statalitatea Republicii Moldova. În primul rând România ar fi fost implicată în războiul civil din Transnistria – ar fi fost primul război civil de pe teritoriul României moderne, ba chiar este probabil să fi existat confruntări directe cu forțele ruse. Rusia post-sovietică nu ar fi invadat România, dar ar fi subminat constant noul stat apărut în sud-estul Europei. Ar fi fost chiar probabil ca România să fie obligată să accepte în schimbul recunoașterii unirii cu Republica Moldova prezența trupelor rusești pe teritoriul național.
Recunoașterea re-unificării ar fi fost problematică, vecinii României ar fi ezitat cel mai probabil să recunoască noua entitate politică și teritorială de frică alimentării iredentismului românesc – cazul Bulgariei și Ucrainei. Ungaria cel mai probabil ar fi insistat pentru recunoașterea unui statut special pentru minoritatea maghiară din Transilvania, dacă nu chiar autonomia teritorială. Exista riscul ca România să fie asociată cu Serbia, ca promotoare a iredentismului și naționalismului etnic în Europa și prin urmare noul stat apărut pe harta europei să fie privit cu suspiciune și tratat ca un stat paria. Cel mai probabil România ar fi ratat integrarea în NATO – din cauza prezenței forțelor ruse pe teritoriul său, al obiecțiilor rusești și a unui conflict civil, mai mult sau mai puțin înghețat. Aderarea la Uniunea Europeană nu s-ar mai fi produs, din cauza inabilității statului român de a-și manifesta plenar suveranitatea asupra unei părți a teritoriului său, dar și din cauza percepțiilor occidentale cu privire la natura politicii externe a statului român. Cu alte cuvinte unificarea cu Republica Moldova, dacă s-ar fi realizat, ne-ar fi plasat în zona gri a Europei – populată în prezent de Ucraina, Belarus, Serbia și Georgia – „undeva” între Rusia și Occident.
Economic, re-unificarea nu ar fi adus cu sine perspectiva creării unui stat prosper. În prezent România este una dintre cele mai sărace state ale Uniunii Europene, în timp ce Republica Moldova este cel mai sărac stat european. Dacă în 1991 cele două state s-ar fi unit și ar fi creat unul singur, această realitate nu s-ar fi schimbat foarte mult. Costurile re-unificări, ale războiului civil precum și lipsa accesului liber la piețele de desfacere și de capital europene ar fi condus la crearea unei comunități politice într-o permanentă stare de precaritate. Pe scurt unificarea a două state sărace nu ar fi condus decât la crearea unui stat și mai sărac.
Cum naționalismul subminează politica externă…
Imaginați-vă că sunteți un diplomat rus la București și vedeți întreg orașul tapetat cu mesajul „Basarabia e România!”, că vedeți tineri pe stradă purtând tricouri cu același mesaj și că cineva organizează un marș de protest prin care se cere re-unificarea cu Republica Moldova la care participă câteva mii de oameni. Toate aceste evoluții reprezintă o mană cerească pentru propaganda pro-rusă în Republica Moldova – „imperialismul” românesc este astfel demascat. „Parcursul european al Republicii Moldova” poate fi astfel reprezentat ca un demers al „imperialiștilor” români pentru a subjuga Chișinăul. Naționaliștii unioniști români nu fac altceva decât să submineze pozițiile de politică externă ale României și să ofere „muniție”, în mod gratuit, propagandei rusești și celei a PCRM, nu să promoveze interesele României.
Nu numai diplomații ruși ar fi încântați de exaltarea naționalist-unionistă de pe străzile Bucureștiului, ci și cei ucraineni, care la rândul lor vor găsi destulă muniție pentru a atrage atenția asupra „iredentismului” românesc. Imagistică naționalistă cu România Mare, din care fac parte nordul Bucovinei și sudul Basarabiei, nu face decât să alimenteze temerile Kievului în privința intențiilor guvernului de la București privind românii din această țară.
Instrumentalizarea politică naționalismului unionist de către politicienii români contribuie și ea la subminarea pozițiilor de politică externă românești vis à vis de Republica Moldova, deoarece validează percepțiile Rusiei în privința intențiilor românești. În momentul în care președinte Traian Băsescu spune cu subiect și predicat: „Moldoveni, cereți unirea și o veți avea!”, Moscova nu poate presupune decât că scopul final al politicii externe românești în raport cu Moldova este realizarea re-unificării. În plus Kremlinul nu crede în mișcări de stradă autonome de voința politică a unui guvern (a se vedea în acest sens paranoia ruseasăc în legătură cu „revoluțiile colorate”) – cu alte cuvinte este foarte posibil ca Moscova să considere că marșul „Acțiunii” 2012 precum și activitatea sa, ca fiind susținute de statul român.
Aliații occidentali ai României pot fi și ei ușor confuzați de mesajele politice venite de la București cu privire la re-unificarea cu Republica Moldova. Chiar dacă aceștia au recunoscut României interesele speciale în raport cu Republica Moldova, re-unificarea este o cu totul altă poveste, deoarece ar implica pe de o parte extinderea UE cu încă vreo 3,5 de cetățeni, iar pe de alta a ariei de responsabilitate a NATO. Inițiativa României de a acorda cetățenie cetățenilor moldoveni de origine română a fost la început prost văzută în UE, fiind percepută ca o măsură ce ar încurja migrația, percepție datorată unei comunicări deficitare cu restul statelor membre UE pe această temă. Politicienii de la București trebuie să dea dovadă de mai multă prudență în declarațiile privitoare la viitorul Republicii Moldova, să nu dea impresia că doresc dispariția unui stat european, a cărei independență și suveranitate au recunoscut-o acum mai bine de 20 de ani.
Concluzie
Nu este o tragedie geopolitică faptul că în prezent există două state în care se vorbește limba română. Tragic ar fi fost să nu existe nici măcar unul singur. În loc să ne agățăm de idealuri anacronice legate de unificarea cu Republica Moldova și re-crearea, măcăr parțială, a României Mari – mai curând ar trebui să încercăm să croim un viitor pentru actuala Românie. În așa fel ne ajutăm pe noi înșine, și îi ajutăm și pe cei din Republica Moldova. Visele exaltaților și declarațiile sforăitoare ale politicienilor fac mai mult rău, decât bine și abat atenția de la obiectivele reale în raport cu Republica Moldova: soluționarea conflictului din Transnistria și integrarea europeană a Chișinăului.
Articol publicat si pe site-ul civitaspolitics.org.
 - Copy.jpg)
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/06/Karol Nawrocki polonia.jpg)
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/05/Foto Laura Stefan.jpg)
Comentarii 33
Munteanu - 10-22-2016
Articol anti-Romanesc revoltator platit de Blestematii Anglo-Saxoni anti-Romani din SUA. Cica se va inrautati situatia Romaniei prin unire. Mai rau decat este acum Romania nu cred ca se poate. Industria Romana a fost distrusa de Blestematii Anglo-Saxoni din SUA si alti ticalosi de rasa Germanica prin excrocheriile Microsoft, Bechtel, Ford si multe altele. Datorita acestui macel anti-Romanesc populatia Romaniei a scazut cu 2 000 000 si continua sa scada pana la exterminarea totala a Romanilor cum au pierit deja Mohicanii. Cica unirea va afecta politica externa Romana. Politica externa Romana trebue bazata pe adevar nu pe minciuni si iluzii. Adevarul este ca Maghiarii sunt dushmanii Romanilor. Au fost mereu si vor fi mereu. Maghiarii au ucis Romanii, i-au ars pe rug si s-au scaldat in sangele lor si guvernul de azi de la Budapesta vrea sa faca exact tot aia. Maghiarul pe care nu l-ai ucis te ucide el pe tine.
RăspundeAdrian - 08-03-2015
Basarabeni sau spioni infiltrati de Kremlin?!!! Un alt semnal de alarma mai ales pentru institutiile care trebuie sa supravegheze integritatea Romaniei(SRI,SIE…etc)este faptul ca o parte insemnata din miile de studenti de origine basarabeana de pe teritoriul tarii noastre(unii au obtinut cetatenie Romana), sunt infiltrati in Romania de catre agentiile de informatii din Rusia pt. a destabiliza aceasta tara si nu vor ezita nici o secunda in a interveni si exploata in interesul Rusiei momentele de vulnerabilitate ale tarii noastre(locatiile infestate “zona de N-E a tariiâ€: Iasi, Botosani,Galati, Vaslui dar si in Bucuresti,Timisoara, Brasov si alte locatii sub acoperirea fenomenului de migratie al fortei de munca). Intrunirile acestora se fac in secret (dar si in mod diversionist :meeting-uri, proteste, fundatii culturale, asociatii si sub alte forme mai subtile). Majoritatea acestor persoane de origine basarabeana au nume false “romanizate†sau chiar dobandite in urma casatoriei cu cetateni romani. Am sa mai postez in curand o intamplare interesanta care sustine cele afirmate mai sus si bineinteles plus confirmarile de necontestat care subliniaza rolul acestora pe teritoriul tarii noastre.
Răspundeandy - 01-20-2014
Daca asa ar fi gandit inaintasii nostrii acum am fi vorbit turceste ,tataraste si de ce nu ungureste !Ce specie santeti voi care ganditi asa si mai ales cine v-a instruit asa bine ? Vai de mamele voastre ...
Răspundeprofesoru - 11-01-2013
Pt.Felix: Te grabesti. Eminescu se referea de fapt in 1878 la sudul Basarabiei (judetele Cahul, Bolgrad si Ismail), care apartinea Romaniei. Rusia voia sa ni-l ia si sa ne dea in schimb Dobrogea. Aceasta solutie s-a impus la Congresul de la Berlin. In acest caz nu-l putem blama pe Eminescu. Nu trebuie sa renunti prea usor la o parte a teritoriului national! In articolele lui Eminescu nu apare nicidecum ideea Romaniei Mari - evident imposibila in conditiile existentei Rusiei si Austro-Ungariei. Nationalismul lui era orientat in directia apararii romanilor persecutati de cele doua imperii. Condamnabil la el era antisemitismul.
RăspundeFelix - 11-01-2013
Man, daca te uiti pe harta lumii sifaci un exercitiu de imaginatie si traduci discursul politic eminescian la alte popoare, o sa ajungi la niste contradictii caraghiose. Esti tu sigur ca Unirea e un deziderat pentru locuitorii din stanga Prutului.
RăspundeIo din popor - 11-01-2013
Adi:,, toate statele lumii sarbatoresc ziua nationala la data dobandirii independentei,,? nestiinta ajunsa lege! Franta, Anglia, Rusia, Spania, ce sa mai spunem de Portugalia? la scoala baietas..si mai multa modestie..
Răspundeprofesoru - 11-01-2013
Nu mai exista unirea Transilvaniei cu Romania? Sa nu anticipam.
RăspundeDacismu pentru noi e moldoveni - 11-01-2013
"RUSIA VOIESTE SA IA Basarabia cu orice pret: noi nu primim nici un pret. Primind un pret, am vinde; si noi nu vindem nimic ! ROMANUL care ar cuteza sa atinga acest principiu ar fi un vanzator.» Mihai Eminescu, (“Cestiunea retrocedarii…â€), Timpul, 10 februarie 1878, in Opere, vol X, Ed. Academiei, 1989, p.46 “A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominatiunii rusestiâ€. Mihai EMINESCU Deci ce sunt cei ca tovarasul George Visan ? Acum aproape 150 de ani,Eminescu a spus-o : SUNT VANZATORI,TRADATORI DE NEAM SI TARA! COLOANA a-5-a RUSA de manipulare in masa DIVIZIA de la Bucuresti e in turbare. Degeaba tovarasi. Scupati ruseste pe tot ce NOI, ROMANII avem mai sfant. Degeaba. URA RUSEASCA anti-unionista si anti-romaneasca nu mai are nici o putere. REUNIFICAREA Basarabiei cu Tara MAMA ROMANIA este in plina desfasurare!
RăspundeAdi - 10-31-2013
Pana una,alta,Ziua Nationala a Romaniei este 1 Decembrie din cate stiu. Suntem o tara ce sarbatoreste un lucru ce nu mai exista si,pe langa aceasta,toate statele lumii sarbatoresc ziua nationala la data dobandirii independentei,care in cazul romaniei NU este 1 Decembrie 1918...
Răspundemrjack - 10-31-2013
Felix, v-am tot citit postarile. Sincer, ne aflam de aceeasi parte a baricadei mai mult decat va imaginati, cu putine exceptii cu precadere legate de o anumita desconsideratie fata de optiunile pe care aleg altii sa le faca. :)
RăspundeFelix - 10-31-2013
Ma Ioane, de ce nu asteptati voi pana dupa summit-ul de la Vilnius? Mai ales ca ati putea conecta marsul vostru cu aniversarea marii uniri?
RăspundeIon - 10-31-2013
Duminica, 3 noiembrie, ora 10.30, toți cei care susțin Integrarea Europeană a Republicii Moldova prin re - Unirea cu România sunt așteptați în Piața Marii Adunări Naționale cu un steag tricolor. Ne întâlnim în zona Arcului de Triumf. Trebuie să fim cât mai mulți pentru a arătă că unica cale spre progres a Basarabiei e UNIREA cu Patria-Mamă.
RăspundeIo din popor - 10-31-2013
un articol ce merita citit cu atentie! sunt aprecieri extrem de hazardate, sa nu spun de prost gust, cum e aceea ca vezi doamne, astia s-au luat dupa aia cu aurul si gazele..sarind peste acest aspect, autorul articolului pune o problema..eu spun ca Basarabia e Basarabia, nu e Romania, problema Unirii sta la Chisinau, in esenta tine de problema sufletului basarabenilor si de idealul lor national, de basarabeanul ca persoana filosofico-practica ...dar, exista un dar...o intrebare pe care autorul uita sa o puna, oare de ce? ..sa nu-si supere stapanul spiritual in legatura cu ce nu s-a facut si trebuia facut? Intrebare: ce am facut noi, de-aici ca sa-i ajutam pe basarabeni in a da raspunsul? poduri de flori? de ce nu am reunificat sistemul de cale ferata, ca tot a fost presedintele ministrul transporturilor si a avut si in 2005 si in 2008 guvernele pe care si le-a dorit? de ce nu am realizat autostrada Unirii adica Bucuresti -Iasi -Chisinau? de ce asa de tarziu facem racordarea basarabenilor la sistemul romanesc de gaze ? cum stam cu standardizarile in domeniul energiei electrice? Vize? Burse? necesare, dar prea putin…clasa noastra politica nu si-a facut temele, bine ca exista intelectuali si analisti (va rog sa remarcati ca fac aceasta distinctie!) care-i spun ca temele inseamna sa se dea drumul la Rosia Montana si la exploatarea sisturilor si ca protestele din strada reprezinta o evitabila galagie..
Răspundedacul nemuritor - 10-30-2013
Prin reunire poporul roman are doar de câștigat. Unirea dace puterea
RăspundeFelix - 10-30-2013
E tare funny:) Dat fiind ca tema iese din binomul traditional Ponta vs BAsescu, similaritatea de pareri e transpartinica:) Adversari pe o idee, ne regasim pe pozitii similare pe tema asta:) De fapt e un semn de normalitate. Ca si faptul ca pe o alta tema o sa ne despartim din nou si o sa avem fiecare alti "tovarasi de lupta":)
Răspundemrjack - 10-30-2013
Felix, sunt de acord cu dvs. in chestiunea asta. Dealtfel, in Romania exista un curent unionist ultramajoritar, nu prea vad ce altceva s-ar mai putea face aici in plus. Totusi, este destul de evident ca situatia nu este la fel in RM, si eu unul nu doresc nici o uniune inainte ca si ceilalti cu care ar trebui sa ne unim nu demonstreaza ca o doresc la randul lor. Dragoste cu forta nu se prea poate.
Răspundevrabiuta - 10-30-2013
gindind pragmatic, in urmatorii citva ani, unirea este cam imposibila: -rep moldova nu isi controleaza intregul teritoriu (ce se va intimpla cu transmistria dupa unire?) -gagauzia are statut de autonomie si se poate desprinde de moldova in cazul unirii (daca totusi gagauzia alege unirea, constitutia romaniei trebuie schimbata pt a permite autonomia, ce se va intimpla cu tinutul secuiesc?) -situatia economica din ambele tari este dezastruoasa intii trebuie rezolvate aceste probleme si apoi facuta unirea daca va mai fi nevoie
Răspundemrjack - 10-30-2013
Cristi, am impresia ca nu prea aveti proprietatea termenilor. "Nationalist" nu presupune nici o extrema, ci este o ideologie politica care implica identificarea indivizilor cu "natiunea". Daca tot spuneti despre distinctia dintre "nationalism" si "patriotism", al doilea presupune o extrema intr-o proportie mult mai mare, avand in vedere ca patriotismul exte definit de o serie de comportamente prin care un individ sustine activ actiunile sau deciziile nationale. Pe urma, spuneti depre datele statistice din RM, si argumentati necredibilitatea lor prin factiunea politica aflata la guvernare in momentul strangerii acelor date. Totusi, cum va explicati ca Uniunea Europeana accepta date etnice din RM asemanatoare? Chiar nu este deja common knowledge faptul ca rusii au dus o politica de 'ethnic cleansing' in RM, si ca au relocat acolo numere importante de populatii de alte etnii decat cea romana? Adica sincer, nici nu cred ca era nevoie de un sondaj ca sa-ti dai seama ca in RM ar exista o diversitate etnica mai mare decat in Romania acum... Si nu in ultimul rand: daca RM va intra in UE, ce anume mai ramane diferit fata de o unificare formala cu Romania? Inafara de administratie, nimic, as spune... Si sincer si cinstit, nu prea ne putem lauda nici noi cu cine stie ce administratie demna de 'export'. PS: Pana la inceputul secolului 19, nu prea exista conceptul de 'natiune Romana', si mai mult ca sigur ca toate miscarile nationale, inclusiv cele care au fost in cele din urma de succes, au parut la un moment dat anacronismele unor nationalisti.
Răspundeprofesoru - 10-30-2013
Cuvantul cheie e "autodeterminare". Nu-si are rostul discutia despre unire atata timp cat nu exista o cerere oficiala din partea Moldovei. E ca si cum am discuta despre aderarea Elvetiei la UE, am organiza marsuri si am lipi afise cu "Europa nu e intreaga fara Elvetia", desi elvetienii nu au cerere de aderare. N-ar rade de noi, si pe buna dreptate?
RăspundeFelix - 10-30-2013
Personal am sentimente amestecate legate de Basarabia; intr-un fel imi doresc unirea, in alt fel ma cam tem de ea. E un articol al lui Voinescu in Dilema de care ma simt aproape. O mica precizare legata de o postare mai in josul paginii. E adevarat ca Germania Federala a prevazut inca din preambului Constitutiei postbelice re-unificarea. Insa nu a prevazut nici o reunificare cu alti vorbitori de limba germana, cei din Austria. De aceasta "re-unificare" s-a ocupat Hitler cu Anschluss-ul sau. Daca as fi un adept unionist, as folosi cu grija exemplul Germaniei. S-au reunit cu Germania de rasarit... in rest au mers pe politica "Pamant pentru pace" (sigur ca in special de nevoie). Nici Danzig-ul, nici Koenigsberg-ul si nici Wien-ul nu sunt parte a Germaniei. Si de fapt, daca ii intrebi acum la 20 ani dupa, nu mai sunt atat de multi cei entuziasmati de reunificarea cu Germania de rasarit. Ba chiar si nu putini estici o regreta.
Răspundeana panait - 10-30-2013
este trist cum luati in deradere un ideal national. unii se straduie sa uneasca iar altii sa dezbine...acum stim in ce tabara sunteti...trist
RăspundeAdrian - 10-30-2013
Domnule Visan, Regret calitatea slaba a articolului dumneavoastra. Iata criticile aduse acestui text. Va inselati, desi folositi cuvantul “probabilâ€, cand ziceti ca “adeptii re-unificarii cu ‘Basarabia’ au iesit si ei in strada†“inspirati de succesul protestelor anti-RMGC†deoarece marsurile pro-unire au avut loc si in anii trecuti, cu mult inaintea protestelor anti-RMGC. In concluzie, faceti confuzie intre cine pe cine inspira in aceasta privinta. Regret ironia si, probabil, batjocura dvs. cand folositi cu ghilimele cuvintele “nazuinteiâ€, “Basarabia†si “tapetatâ€. Afrimati ca “practic nu exista gard sau zid […] pe care sa nu apara acest mesajâ€. Dar teoretic? Ce-ar fi sa va indrum spre un gard si un zid pe care nu apare acest mesaj? Folositi adesea prefixul “re†cand vine vorba de (re)unificare. Va inselati. Nu se poate re-uni cu Republica Moldova, intrucat nu am fost vreodata uniti cu ea asa cum este acum. Ma mira aceasta greseala de folosire a prepozitiei “re†deoarece chiar aduceti la cunostinta in articol diferenta dintre vechea Basarabie si Republica Moldova de astazi. Sunt impresionat de anglicismele pe care le folositi, dar inca nu ma pronunt daca sunt impresionat de bine sau de rau. Iata cateva exemple: “sa trolezeâ€, “favoritaâ€. Este superflua comparatia cu Marsul Normalitatii; indiscutabil, ati trantit o comparatie doar de dragul de a mai scrie o propotie. ==== Despre sectiunea “De ce este un protest anacronic?†==== Suntem de acord ca unirea cu R. Moldova nu este echivalenta cu re-alipirea Basarabiei istorice, insa acesta nu constituite un contra-argument unirii, nici un argument pentru anacronism. Care va este logica? (E o intrebare retorica.) Unirea cu R. Moldova nu reflecta incapacitatea de a trece peste un trecut traumatic. Din contra, reflecta capacitatea Romaniei de a indrepta lucrurile. Pe deasupra, atata timp cat cele doua Germanii s-au unit, exista o speranta si pentru cele doua Romanii. Va inselati pe deplin cand ziceti ca “re-creerea [sic] unui stat national […] este in esenta un ideal de secol XIX si de inceputul secolului XX†prin simplul fapt ca doar istoricii vremurilor viitoare vor putea stabili cu idei au sculptat secolul nostru. Asadar, dvs. nu sunteti nimeni sa spuneti ce defineste sau va defini acest secol. Intreaga fraza “Avand in vedere ca statul roman […] o amprenta puternica in memoria colectiva†isi gaseste cu greu locul in acel paragraf si nu contribuie la dezvoltatea ideii pe care o prezentati acolo. ==== Despre sectiunea “Ignoranta unui slogan†==== Desigur ca multe dintre aspectele prezentate in aceasta sectiune sunt adevarate. La urma urmei, nimeni nu a zis ca unirea cu R. Moldova va fi o treaba usoara. Cu toate acestea, voi continua sa critic pesimismul dvs dezarmant si calitatea generala a articolului. Prezentati niste procente a caror sursa nu este mentionata. De asemenea, trageti concluzii eronate din punct de vedere l
RăspundeCristi - 10-30-2013
In primul rand, nu inteleg ce cauta sintagma"nationalist". Autrul oare nu face distinctie intre "nationalism" ( care presupune o extrema ) si patriotism? In al doilea rand, in articol sunt prezentate niste date etnice din RM, pe baza unui sondaj facut in 2004, cand la putere erau...ati ghicit, exact acei cmunisti rusofili prezentati in articol. Chiar le crede autorul ca fiind valide?? In al treilea rand, nimeni nu spune ca Unirea va fi facuta maine.Dar a renunta definitiv la aceasta nazuinta, pe baza unor speculatii ( "ce s-ar fi intamplat daca" este cel putin speculativ, daca nu anacronic), imi pare o totala lipsa de patriotism ( deh, nemtii aia nationalisti au avut prevazuta in Constitutia RFG reunificarea Germaniei, dar noi suntem mai smecheri ca nemtii, conform autorului). Ei bine, dle autor, nimeni nu renunta la nazuinta asta fireasca, a unirii, gasita pana si la "anacronicii" aia de nemti sau sud coreeni, chiar daca in actualul context geo-politic pare putin probabila. Dar pana si Revolutia de la 1848, sau unirea Principatelor de la 1859 pareau anacronismele unor nationalisti, nu-i asa?
Răspundepavel - 10-30-2013
aş vrea să te văd cetăţean al Moldovei, să te văd atunci cum scrii pentru unire:)
Răspundemrjack - 10-30-2013
netaliban, G. Visan este unul dintre "basistii" de la civitaspolitics.org, un site care contine niste analize extrem de pertinente si argumentate in general. Felix este un alt comentator destul de activ pe forumul R22, din ale carui postari reiesind foarte clar ca omul este tot "basist". Daca tu pe oamenii astia doi ii consideri "racolati de KGB", sa fii sanatos, dar sa nu te superi ca mi se pare momentul deosebit de amuzant, fiind acel moment in care stupiditatea basista de a acuza tot ce nu e de acord cu vre-o gandire de un basism mainstream se intoarce impotriva... basistilor. :) Trecand peste ilaritatea momentului, Felix are dreptate: ai postat o serie de invective si acuzatii fara acoperire, iar atunci cand ti se cere sa aduci si argumente, esti pe dinafara. Draga "netaliban", tare mi-e teama ca esti destul de "taliban" in realitate.
RăspundeFelix - 10-30-2013
Corect, intai trebuie sa ceara ei ca sa incepem sa analizam daca vrem si noi. Suntem ca in bancul ala cu batranica ce nu voia sa treaca strada:)
RăspundeFelix - 10-30-2013
@netaliban: hmmm, pai hai sa ne uitam ce posteaza fiecare: tu postezi o sama de injurii, si io te intreb de argumente. Care dintre noi crede ca e singurul posesor al adevarului?:)) Intrebarea mea e pe bune: autorul articolului pune niste argumente pe masa, or fi bune, or fi rele, se adreseaza in orice caz mintii. Ai niste argumente contrarii?
Răspundenetaliban - 10-30-2013
Mai taliban, nu cumva esti autorul? Imi dau seama dupa bogatia de expresie politica.
Răspundetaliban - 10-30-2013
netaliban, 2! Ia loc.
Răspundenetaliban - 10-30-2013
@felix nu cumva esti si tu dintre aceia care doar ei poseda adevarul si ce nu inta in bibilica lor e musai rau? Mai draga cu asa profesori de politici nu ma mir caa ganditi astfel. Mars la KGB.
RăspundeFelix - 10-30-2013
@ netaliban: OK la capitolul invective esti tare. Da' ia zi, vreun argument ceva, se gaseste?
Răspundenetaliban - 10-30-2013
Cine mai e si putoiul asta de Visan? Vreun idiot util racolat de noul KGB, asa cum e la moda acum? Apoi sa rezolve el problemele cu Transnistria cu taica Putin.
Răspundeprofesoru - 10-30-2013
Mitinguri si in general propaganda pentru unire ar trebui facute in Moldova, nu in Romania. Moldovenii trebuie sa fie convinsi! Abia atunci cand va exista o cerere oficiala a Moldovei privind Unirea cu Romania putem sa facem si noi campanie pentru - sau impotriva. Nu trebuie insa sa ne preocupe pozitia Rusiei. A fost Rusia si impotriva integrarii noastre in structurile euro-atlantice, si impotriva bazei de la Deveselu ÅŸ.a. si noi am mers inainte. Rusofonii din Estonia si Letonia sunt circa o treime din populatie si ambele tari o duc bine-mersi.
Răspunde