De același autor
Pentru țările Europei Centrale și de Est relația cu Statele Unite ale Americii și legăturile trans-atlantice reprezintă cheia de boltă a arhitecturii de securitate regionale. Cum Uniunea Europeană nu a generat o politică externă și de securitate coerentă, este normal ca statele din această regiunea să cultive o relație strategică privilegiată cu SUA. În acest sens a fost promovată cu succes ideea reasigurării strategice a țărilor din Europa Centrală și de Est care a constat în: elaborarea de planuri pentu apărarea Poloniei în cazul unui atac atac venit din est, desfășurarea sistemului anti-rachetă în România începând cu 2015 și în Polonia începând cu 2018, desfășurarea unei baterii de rachete Patriot în Polonia (la cererea expresă a Varșoviei), includerea pe agenda NATO a securității energetice, prezența unor baze americane de tranzit și antrenament în România și Bulgaria și desfășurarea, prin rotație, în Polonia a unei escadrile de avioane de luptă americane.
În acest context informația care a apărut ieri - conform căreia România, împreună cu Slovacia și Serbia, nu vor participa la summitul de la Varșovia din cauza invitării reprezentanților Kosovo la aceste lucrări - ridică anumite semne de întrebare. Confirmarea acestei informații are darul de a fragiliza și tensiona inutil relațiile româno-americane. Trebuie totuși remarcat însă că atât poziția Statelor Unite cât și a României au fost consiste – Washington a recunoscut și a pledat în favoarea recunoașterii statalității Kosovo, în timp ce Bucureștiul s-a opus recunoașterii internaționale a acestei entități.
Poziția României nu ar trebui să fie inflexibilă în privința participării la acest summit. Tema recunoașterii Kosovo este singura temă bilaterală asupra căreia există diferențe de opinii între Washington și București. În economia relațiilor româno-americane, dezacordul asupra recunoașterii Kosovo este minor în raport cu interesele comune care stau la baza parterneriatului strategic dintre București și Washington. În plus, unul din obiectivele asumate de diplomația românească a fost o întâlnire la nivel înalt între Barack Obama și Traian Băsescu. Participarea la reuniunea de la Varșovia nu este echivalentă cu o vizită oficială, dar este tipul de eveniment diplomatic care cultivă relațiile personale între liderii statelor participante și creeză oportunități de avansare a unor noi teme și proiecte pe agenda bilaterală.
Serviciile diplomatice ale României, Poloniei și Statelor Unite ale Americii trebuie să găsească o măsură de compromis, astfel încât această reuniune să fie un succes. Se pare că Slovacia a agreat deja o soluție care ar permite participarea la acest eveniment a președintelui Ivan Gasparovici. Un compromis similar ar trebui realizat și în cazul României.
