De același autor
Există, în România guvernată înţelept şi vizionar de Victor Ponta, nenumărate motive de optimism. Criza economică este depăşită, încrederea în viitorul patriei restabilită, un debut de an şcolar început sub cele mai bune semne, cu manuale ce îi aşteaptă, în băncile mirosind a vopsea proaspătă, pe şcolarii dornici de cunoaştere. În tot, se simte un aer al împlinirilor, de parcă vremurile în care România Socialistă înflorea s-ar fi întors, dar încă şi mai luminoase.
Între cei care sunt arhitecţii acestei Românii care rupe lanţurile dictaturii băsiste şi se avântă spre cer, ca o pasăre măiastră, domnul Lilian Zamfiroiu deţine un rol central. Lui şi echipei din jurul său li se datorează naşterea acelui climat de calm şi de încredere care a repus Institutul Cultural Român în poziţia de echilibru şi de patriotism pierdută în vremea vechii conduceri antinaţionale.
Epoca de tristă amintire a experimentelor care şocau pe românii de bună-credinţă a trecut. A revenit acel bun-simţ secular pe care îl regăsim în tezaurul de înţelepciune românească.Modestia noului ICR este semnul acestei noi direcţii pe care nu putem decât să o aplaudăm. Mai puţină risipă, mai puţină căutare ostentativă a noului radical, mai mare atenţie la acel izvor nesecat pe care îl reprezintă folclorul . Şi, înainte de toate, o înţelegere a priorităţilor strategice pe care România social-democrată este chemată să le urmeze. O ştire recentă a Mediafax transmite acest sentiment de optimism contagios, consemnând şi admiraţia sinceră pe care un umanist al finanţelor, precum vrednicul Gheorghe Gherghina, o resimte la vederea abordării pragmatice a preşedintelui Zamfiroiu.
“ “Unul dintre obiectivele propuse de la preluarea mandatului a fost acela de a aduce ICR acolo unde îi este locul, nu pe prima pagină a ziarelor, şi mă refer la eveniment de tip scandal, ci al calităţii programelor pe care le organizează. Programele sunt singurul nostru obiectiv, nu ne interesează ce se întâmplă pe scena politică”, a declarat Lilian Zamfiroiu, mulţumind senatorilor din Comisia de cultură că îi protejează de “astfel de ingerinţe”.
Preşedintele ICR a spus că bugetul institutului pentru anul în curs este “sensibil redus”, respectiv de 28 de milioane lei, şi a adăugat că, înainte de rectificarea bugetară din iulie, secretarul de stat Gheorghe Gherghina i-a felicitat pe reprezentanţii ICR, pentru că este “pentru prima dată de când face bugetul când ICR are o execuţie bugetară foarte bună”.
“Până la această dată s-au aprobat virările bugetare în sumă de 17,7 milioane de lei. Ideea este că cheltuim banul public cu băgare de seamă şi în deplin acord cu scopul atribuit”, a declarat Zamfiroiu.”
Şi dacă atenţia la gestionarea banului public este demnă de aplaudat, încă şi mai generatoare de optimism este vestea pe care ICR o pregăteşte, după o muncă tenace şi harnică. Urmând drumul lui Victor Ponta spre China, în căutarea acelui elixir economic care să ne regenereze economia, ICR se va afla, la rândul său, în această patrie a erudiţiei şi libertăţii care este China Populară. O filială a ICR se va deschide, cât de curând, la Beijing, iar locul în care se va afla este simbolic,un veritabil omagiu adus energiei de dezvoltare a R.P. Chineze. ICR Beijing va fi cazat în spaţiul unui mall, nimic mai firesc pentru o instituţie care se adaptează noului. Vecină îi va fi instituţia omoloagă a Ungariei, un alt stat care strânge legături de prietenie cu statul şi poporul chinez. Imaginea viitorului este memorabilă. Putem spera ca inagurarea noii filiale să fie acel semn de deschidere aşteptat de atâţia dintre noi.`
ICR se îndreaptă, cu paşi decişi şi curajoşi, pe acest drum remarcabil al liniştii şi progresului. Timpurile care vin stau sub semnul energiei şi al tinereţii. Ca şi vechii constructori ai socialismului, ctitorii ICR de azi au o inimă cutezătoare, dar şi maturitatea acelor meşteri anonimi din trecutul românesc. Să le urăm succes şi reuşite pe acest şantier al patriei noastre!
Articol publicat și pe www.contributors.ro
