Cazul Mircea Marian, un semnal de alarma

Incidentul Mircea Marian mi se pare un semnal de alarma, semnul unui derapaj pe care daca nu-l oprim acum ne va duce la incidente de tip Anna Stefanovna Politkovskaia. Si nu cred ca exagerez cu nimic.

Jurnalistul Mircea Marian, de la EVZ, a fost injurat si amenintat in plina strada pentru opiniile sale. Atat si nimic mai mult i-a putut reprosa autorul acestei agresiuni, din fericire doar verbale. Nu stiu daca a fost pus sau nu sa o faca.

Sigur, Mircea Marian apare la televizor, dar eu imi amintesc si cum au nimerit minerii veniti din Valea Jiului, dintre care unii poate nici nu calcasera pana atunci in Bucuresti, sediile partidelor istorice de parca ar fi avut GPS.

Mai degraba cred ca asupra lui Mircea Marian a fost exercitata o tentativa de intimidare ordinara. Sa ne aminim ca la putin, foarte putin timp dupa venirea la putere a USL, emisiunea realizata de el si Ioana Lupea la TVR Info a fost eliminata fara explicatii.

Dar intimidarea nu este doar la adresa domniei sale, ci asupra tuturor celor care-si permit sa aiba o alta opinie decat cea convenabila establishment-ului politic, in sens larg, pentru ca nu ma refer aici strict la actuala putere, ci la diversi poli de putere. Este un indemn clar, deocamdata doar verbal, de a pune batista pe tambal, de a lasa tonul cu o octava.

Dar sa zicem ca ma insel si agresorul nu a fost trimis, platit de nimeni, nu a fost si el un fel de invatoare Anghel sau vreun stegar de la piata Universitatii. Sa zicem ca omul acela chiar este revoltat de opiniile lui Mircea Marian. Sa nu-l citeasca. Sa nu-l urmareasca la televizor. Are la dispozitie mai toata presa romaneasca. Intactul este probabil visul vietii lui. De ce dezacordul trebuie exprimat violent?

Pentru ca acesta este exemplul care se revarsa zilnic de pe toate ecranele si din gurile tuturor politicienilor si multor jurnalisti. Cum argumentele, proiectele, viziunea, documentarea lispsesc in mare masura, de baza sunt imprecatia, urletul si amenintarea.

Cand al doilea om in stat vorbeste despre jurnalisti in termeni de "servitoare" si "pensionara nesimtita", ce mesaj primeste un om simplu? Cand Mircea Badea ameninta cu bataia premierul si cu capete in gura politistii, ce sa inteleaga cel care se uita in gura lui?

Apropos, pe premier l-am vazut condamnand public agresarea lui Mircea Marian . Nu stiu daca a fost sincer, nu cred ca este un simpatizant al lui Mircea Marian, probabil ca a evaluat si castigul electoral intr-o anumita parte a societatii, dar, de bine de rau, a dat macar un semnal oficial. Crin Antonescu nu s-a obosit cu asa ceva.

Nu putem intelege decat ca pe al doilea om in stat nu l-a deranjat agresarea unui jurnalist in plina strada exclusiv pentru delict de opinie. E drept, lui Crin Antonescu ii plac jurnalistii securisti pe care ii face apoi senatori pentru a-i folosi drept caini de lupta.

Intr-un fel, agresat a fost recent si Sorin Ionita, mai precis linsat, nu pe strada, ci mediatic dupa ce a indraznit sa exprime un punct de vedere la care subscriu 100% si anume ca liceeanca din Sfantu Gheorghe care s-a dus la scoala cu tricolorul pe frunte a comis un gest inutil si provocator, un fel de exhibitionism stupid. Noian de insulte si acuzatii s-au dezlantuit impotriva domniei sale. Chiar ma mir ca nu s-a gasit un nervos care sa-i zica sau sa-i dea vreo doua pe strada.

Indiferent cum o luam, ca pe un avertisment dat celor prea slobozi la gura in privinta actualei puteri sau ca pe reactia unui om indoctrinat cu violenta, agresarea lui Mircea Marian este la fel de grava si ea ne arata in ca in atatia ani de teoretica democratie de fapt nu am inteles nimic despre drepturi, libertati, despre respect si toleranta.

Si nu ma astept la nimic bun, pentru ca nu are cine sa conduca intr-o directie buna un popor debusolat si dezamgit. Nevroza generala, combinata cu bulversarea scarii de valori si cu manipularea constanta nu au unde sa duca decat la ceva foarte rau.

Articol publicat si pe site-ul ziare.com.