De același autor
Comisia de revizuire a Constitutiei si-a incheiat misiunea, in joc intra Curtea Constitutionala. Judecatorii in visiniu se vor pronunta asupra noii Constitutii in doua faze. Prima oara in perioada imediat urmatoare, in privinta proiectului, cu un aviz consultativ, si dupa adoptarea lui de catre plen, cu o decizie obligatorie ca in cazul oricarei legi, cu diferenta ca in cazul Constitutiei, in mod special, CCR se poate si autosesiza.
Deja exista voci care incearca sa ne convinga ca CCR nu prea are ce face de fapt pentru ca o prevedere constitutionala nu poate fi neconstitutionala. Ba poate sa fie. Pentru ca verificarea de constitutionalitate a Constitutiei se face in functie de pricipiile de drept si in functie de articolele ramase nemodificate din Constitutie.
Sigur ca Romania este o tara suprinzatoare si nimic nu pote fi exclus, dar actuala Constitutie are hibe imense pe care CCR le poate sanctiona doar fiind consecventa cu sine insasi.
Cel mai serios motiv consta in neincluderea in Constitutie a rezultatelor referendumului din 2009. Exista deja o decizie a CCR, emisa anul trecut, potrivit careia rezultatele referendumului care presupun modificari ale Constitutiei nu impun o revizuire imediata a legii fundamentale, dar trebuie luate in considerare la proxima revizuire. Adica exact situatia in care ne aflam acum. Este o chestiune de principiu de drept constituional pe care nu vad cum CCR poate sa o treaca cu vederea.
Sunt insa si alte probleme. De fapt, profesorul de drept constitutional Gheorghe Iancu spune ca majoritatea modificarilor aduse Constitutiei sunt neconstitutionale.
De exemplu, este discriminatoriu sa introduci in Constitutie doar Biserica Ortodoxa, oricat de mare ar fi interesul sa castigi bunavointa BOR, cu rol electoral greu de neglijat. Este o incalcare a libertatii de constiinta sa obligi parintii sa-si trimita copiii la orele de religie. Ateismul nu poate sa fie neconstitutional.
Este o aberatie sa pastrezi alegerea presedintelui prin vot direct si universal, adica al intregului electorat, dar sa ii dai atributii atat de limitate incat sa il plasezi intr-o pozitie net inferioara Parlamentului. Adica, sa ii dai atributii specifice regimului politic parlamentar, in care presedintele este ales de Parlament, si sa il alegi ca intr-un regim politic semiprezidential sau prezidential.
Nu vad, de asemenea, cum poate accepta CCR ca anchetarea penala, perchezitionarea sau arestarea unui ministru al majoritatii sa depinda de votul respectivei majoritati. Este un non sens perfect. Sau cum ar putea CCR sa accepte posibilitatea ca orice persoana fizica, inslusiv un magistrat, sa fie chemata in fata unei comisii parlamantare pentru a fi audiata. Daca aceasta nu este o incalcare a separatiei puterilor in stat, ma intreb care ar putea sa fie?
Sunt doar cateva exemple flagrante, dar exista si altele daca luam proiectul la puricat. Ca sa nu mai vorbim despre aberatiile de tehnica legislativa, despre termenii folositi aiurea, despre propozitiile lasate in aer.
Ar fi regretabil ca CCR sa aprecieze ca o asemenea Constitutie poate fi legea fundamentala a Romaniei si sinteza statului de drept care ne pretindem a fi.
Articol publicat si pe site-ul ziare.com.
