De același autor
Pentru a-și apăra securitatea națională, România va trebui să gestioneze patru mari provocări: presiuni sporite pe frontiera estică, remilitarizarea Mării Negre, folosirea intensivă a războiului informațional și lipsa capabilităților Armatei Române.
Securitatea națională este în primul rând un efort intelectual. Dincolo de calitatea tancurilor și a avioanelor din dotarea armatelor proprii, dincolo de structurile necesare, importante și acestea, succesul unei strategii de securitate națională este dat de inteligență, inclusiv de materializarea acestei extrem de importante resurse în competență. Unul dintre cei mai cunoscuți generali americani, David Petraeus, obișnuia să spună că „cea mai importantă armă a soldatului este mintea sa, și nu pușca sa“. Dezvoltările tehnologice ne-au adus într-o epocă în care inteligența sau cunoașterea sunt cuvinte cheie, o epocă în care, chiar dacă ai tot ce-ți trebuie din punct de vedere material, poți să-ți ratezi obiectivele dacă gândești prost. Cea mai bună armată din lume, cea americană, dotată cu cele mai bune avioane și tancuri, în prima fază a intervenției sale în Irak a dat greș, eșuând în mlaștinile mișcării sunnite de insurgență. Tehnica este inutilă dacă strategia de folosire a forțelor este greșită. Iar într-un efort de război, dacă tactica înseamnă voință, atunci strategia este în primul rând un efort intelectual.
CEPA - Center for European Policy Analysis este singurul think-tank american dedicat exclusiv Europei Centrale. Prin calitatea excepțională a cercetătorilor săi, prin studiile și rapoartele pe care le produce periodic, prin politicile publice alternative generate, CEPA s-a impus în anii recenţi ca unul dintre cele mai bune institute de cercetare în domeniul relațiilor internaționale. În ultimii zece ani, s-a ocupat de problemele Europei Centrale, în special de relațiile acestei regiuni cu Moscova, avertizând de mai multe ori asupra faptului că Rusia este o parte a problemei, și nu a soluției. Când, în 2014, s-a produs agresiunea rusă împotriva Ucrainei, au fost cei mai în măsură să contribuie la efortul intelectual dedicat înțelegerii intențiilor Rusiei și mai ales a conturării unei eficiente strategii de răspuns.
CEPA nu este numai un partener al țărilor din Europa Centrală, dar și un bun prieten al României, o zonă de inteligență americană deschisă spre noi și spre problemele noastre, orientată spre colaborarea cu know-how-ul românesc. De aceea, în anul 2013, think-tankul american a decis înființarea programului de studii americano-român US-Romanian Initiative. Rodul acestei colaborări se materializează atât în mese rotunde, cât mai ales în rapoartele periodice pe care le produc echipe de experți americani și români. În 2014, publicul din România a avut acces la un prim astfel de raport, intitulat Romania’s Tipping Point. Dedicat aniversării a 25 de ani de la eliberarea de comunism a țării noastre, raportul își propunea două obiective. Realizarea unei radiografii a democrației românești după atâția ani de reforme și de eforturi de democratizare. Dar, mai important decât atât, plecând de la concluziile primei părți, raportul propunea o serie întreagă de pași, de măsuri concrete pentru ca România să-și consolideze statul de drept și buna guvernare, inclusiv printr-o mai bună selecție a liderilor politici. Recitirea astăzi a acestui raport, în contextul crizei politice interne generate de tragedia de la clubul Colectiv, ar arăta cât de inspirați au fost cei care l-au redactat.
La începutul anului 2016, CEPA propune cititorului român, dar mai ales instituțiilor de securitate națională și decidenților politici din acest domeniu un nou produs al cooperării româno-americane, raportul High Tide-Romanian Security on Europe’s Frontline. După 25 de ani de dezvoltare democratică și economică, după o lungă perioadă de stabilitate strategică și de pace, o perioadă pe care într-un alt articol am definit-o ca fiind una de vacanță, România se confruntă din nou cu o gravă criză a securității europene. Mai vechile aranjamente de securitate regională, dezvoltate prin negocieri cu Moscova după 1990, au fost aruncate în aer de agresiunea rusă împotriva Ucrainei. Anexarea ilegală a Crimeei, schimbarea frontierelor prin forța armelor, războiul prin intermediari din estul Ucrainei, militarizarea Mării Negre, ca să evidențiem numai câțiva dintre factorii de instabilitate inventariați de raport, au transformat în rău situația de securitate națională a României. Experții americani și români, după mai multe rânduri de consultări și discuții, au ajuns la concluzia că, în următorii ani, pentru a-și apăra securitatea națională, România va trebui să gestioneze patru mari provocări: presiuni sporite pe frontiera estică, remilitarizarea Mării Negre, folosirea intensivă a războiului informațional și lipsa capabilităților Armatei Române.
Nu va face acest lucru singură, ci din postura de țară membră a NATO și de aliat important al SUA. Va fi ajutată, dar, dincolo de efortul aliat, România are obligația de a se ajuta și singură. De aceea raportul „Tide-Romanian Security on Europe’s Frontline pune pe masa decidenților români din zona de securitate națională o serie de recomandări importante dezvoltate în jurul celor patru provocări.
În definitiv, asta este vestea bună pe care acest raport o aduce. România nu este singură, are aliați și, mai ales, cel mai important lucru, avem soluții pentru problemele pe care le întâmpinăm. Citiți raportul și va veți convinge.
