De același autor
„Pur și simplu nu știm”, scria John Maynard Keynes în urmă cu un secol, o observație care descrie relația pieței financiare cu politica americană.
Inițial a fost sărbătoare în bursele americane. Piața Nasdaq, principala bursă a companiilor de tehnologie din SUA și un barometru al industriei globale de tehnologie, a crescut în prima zi după alegeri, obligațiunile s-au apreciat. Sentimentul de relaxare poate fi explicat prin estimarea investitorilor că tensiunile între Casa Albă și democrații care vor controla Camera Reprezentanților și Senatul pot ascunde avantaje pentru piața financiară, deoarece nicio tabără nu poate impune schimbări radicale. Inițial, dolarul s-a devalorizat ușor, ca efect al îngrijorărilor că tensiunile dintre cele două centre de putere ar îngreuna probabil implementarea politicilor. Cotațiile petrolului au scăzut spectaculos, cu aproape 8%, datorită speranțelor că democrații vor pune presiune asupra Casei Albe pentru a încheia conflictul din Orientul Mijlociu.
Însă entuziasmul a durat foarte puțin. Paul Donovan, economistul-șef al gigantului bancar elvețian USD, a explicat că finalul de săptămână „a demonstrat că incertitudinea privind politica SUA va continua probabil”. Într-adevăr, raliul postelectoral s-a transformat într-o prăbușire a acțiunilor din industria tehnologiei informațiilor, a criptomonedelor, după ce investitorii au analizat efectele rezultatelor alegerilor. O explicație ar fi situația alegerilor pentru guvernatori, eclipsate de victoria democraților în cursa pentru Senat și Camera Reprezentanților. Guvernatorii controlează bugete de sute de miliarde de dolari, politicile fiscale ale statelor, reglementările pentru afaceri, investițiile în infrastructură și, în multe cazuri, modul în care sunt atrase investițiile străine. Programul electoral al democraților a inclus investiții în infrastructură, stimulente industriale, energie curată și cheltuieli publice mai ridicate.
Analiștii au evaluat însă și posibilitatea unor creșteri de taxe la nivel ridicat unor state federale și a unor reglementări mai stricte în anumite domenii. Iar construcția centrelor de date a fost un subiect de dezbatere cu o certă opoziție din partea electoratului. Nu e nimic nou aici, în martie un sondaj Gallup arăta că 71% dintre americani se opun construirii de centre de date pentru inteligența artificială în zona în care locuiesc.
Evident, piața a reevaluat riscurile unor abandonări a investițiilor în centre de date, iar Nasdaq a afișat scăderi masive ale cotațiilor acțiunilor listate. Nu va fi însă un semnal devastator pentru investitorii în centre de date. Ei pot stimula financiar interesele comunităților locale sau pot reloca centrele de date în țări cu resurse energetice și disponibilitate de a face concesii fiscale investitorilor.
Banii investitorilor s-au îndreptat către obligațiuni și bănci, industrie, tehnologie mare și către companii orientate spre consum și retail. Însă legendara companie Berkshire Hathaway a surprins piața cu anunțul că a vândut masiv acțiuni și deține 365 de miliarde de dolari în numerar. Warren Buffet, fondatorul companiei, a avut mereu o strategie de acumulare a capitalului înainte de o criză, în timpul căreia a cumpărat masiv acțiuni ieftinite. Revelația muntelui de numerar al Berkshire a șocat piața financiară, care se întreabă dacă se profilează o criză majoră. Este însă, deocamdată, o estimare a riscului că datoria publică a SUA se va amplifica, indiferent ce partid își impune viziunea economică, iar costul împrumuturilor va crește. De altfel, banii scoși din piața bursieră sunt, se pare, în mare parte plasați în obligațiuni ale Trezoreriei.
În aceste zile, cotațiile petrolului reflectă simultan optimism și prudență, în funcție de știrile privind rezolvarea conflictului din Golf. Evoluția prețului său este urmărită atent, deoarece prețurile petrolului influențează simultan inflația, dobânzile, creșterea economică și, iată, chiar rezultatele electorale. Însă acum piața petrolului este prinsă între două forțe opuse. Pe de o parte, încetinirea economică globală, electrificarea și eficiența energetică limitează creșterea cererii. Pe de altă parte, riscurile geopolitice s-au multiplicat: războiul SUA în Iran și cel al Rusiei împotriva Ucrainei, atacurile Houthi asupra rutelor maritime și vulnerabilitatea infrastructurii energetice din Golf. Iar incertitudinea din piața petrolului influențează zilnic cotațiile aurului negru.
În orice criză sunt însă și oportunități. Paradoxal, țările europene, inclusiv România, ar putea beneficia deoarece investitorii caută state sigure pentru a-și muta centrele de date, de pildă, iar apartenența la NATO și UE este un avantaj. Dar pentru a atrage investiții americane, România intră în competiție cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, cu o administrație lentă, cu infrastructură insuficientă și cu un sistem instituțional care continuă să transmită investitorilor un mesaj periculos: impredictibilitate.
În esență, incertitudinea domină economia globală. Iar în aceste zile piața americană confirmă, de fapt, observația lui Friedrich Hayek: „Curioasa sarcină a economiei este să demonstreze oamenilor cât de puțin știu despre ceea ce își imaginează că pot controla”.
