Haosul politic ne poate arunca în recesiune și în sărăcie

În această săptămână agenția de  evaluare financiară Fitch va anunța ratingul suveran al României, potrivit calendarului afișat. Anunțul, care este așteptat pe 20 februarie, a fost precedat de un avertisment sever primit în decembrie asupra riscului de a arunca ratingul suveran la categoria  nerecomandată investițiilor, elegant spus „non-investment grade”, sau, într-un limbaj liber, gunoi (junk).

Agențiile de rating consideră că stabilitatea politică este o ancoră a încrederii în economia țării noastre, deja afectată de încetinire, de deficite fiscale și de cont curent uriașe și amenințată de incertitudinile din peisajul global, cu războaie comerciale, penurie de energie și conflicte armate intense.

Dacă haosul politic se instalează, degradarea ratingului devine inevitabilă, deoarece atât agențiile Fitch, Moody’s sau Standard&Poor’s, cât și investitorii consideră că acesta ar provoca o deteriorare a eficacității administrației țării și a credibilității procesului de elaborare a politicilor economice. O criză politică, plină de incertitudini, privind o eventuală formulă de guvernare ridică semne de întrebare serioase privind perspectivele reformelor necesare absorbției banilor europeni, absolut vitali pentru stabilitatea economiei noastre.

N-ar fi primul caz în care o agenție de rating ar penaliza o criză politică cu aruncarea la gunoi a ratingului: în urmă cu câțiva ani, de pildă, atât Africa de Sud, cât și Turcia au fost victimele unui haos politic, preț plătit de monedele lor, de economiile lor și de cetățenii obișnuiți. Când Fitch a aruncat la gunoi ratingul Africii de Sud, de pildă, comentariul agenției a fost sec: „riscurile politice la adresa standardelor de guvernare și de elaborare a politicilor au crescut”. Acolo nu era vorba de o moțiune de cenzură, ci doar de o remaniere guvernamentală, inoportună, însă experții Fitch au considerat că „momentul și domeniul de aplicare ale remanierii ridică semne de întrebare cu privire la semnalul pe care îl trimit cu privire la perspectivele reformelor aflate în curs de desfășurare ale Africii de Sud și cadrului instituțional, aflat în stare de fragilitate, de poziția economică și fiscală a țării”.  Am dat acest exemplu pentru a accentua pericolul imens al instalării haosului politic și riscul maxim de a fi penalizați, caz în care leul ar fi prima victimă și s-ar devaloriza brutal.

O devalorizare a monedei ar inflama prețurile, iar intensitatea inflației ar urca și dobânzile din piața bancară la cer. Creditele ar deveni mai greu de plătit și de obținut. Investițiile s-ar retrage, ar urma o fugă a banilor din România și recesiunea ar fi inevitabilă. Populația ar sărăci și, atunci, ce interesant, recomandarea unui partid politic bizar de a ține post cu apă trei zile pe săptămână ar avea logica ei, deoarece mulți dintre noi n-am mai avea bani pentru a cumpăra cele necesare și asceza ar fi soluția cinică, livrată de politicienii respectivi.

Odată scufundată în categoria nefrecventabilă a ratingului junk, economia unei țări își poate reveni în aproximativ șapte ani, un interval deja ocupat cu necesitatea reducerii deficitului.

Pericolul deteriorării ratingului este real, deoarece economia noastră este vulnerabilă. De ce contează stabilitatea politică? În contextul complex al analizei rezistenței unei țări în economia globală, toți acești factori contribuie la stabilirea unei imagini a viitorului său fiscal. În cazul României, creșterea economică lentă, incertitudinile privind absorbția banilor europeni, deficitele gemene și tulburările politice ne pot duce pe marginea prăpastiei. Iar dacă Fitch ne atacă ratingul, e o chestiune de zile până când  Standard and Poor’s va acționa în același sens.

Un avertisment a venit astăzi și de la Grayling, lider global în comunicare strategică și afaceri publice: „Presiunea descendentă s-ar dezvolta pe rating dacă guvernul s-ar strădui să reducă deficitele gemene, rezultând o deteriorare a parametrilor fiscali ai României peste așteptările noastre actuale, o creștere a riscurilor de vulnerabilitate externă și oferind dovezi ale slăbirii eficacității instituționale. Un eșec al tendințelor pozitive care stau la baza perspectivelor noastre de creștere pentru România de a se materializa, cum ar fi incapacitatea de a implementa și absorbi finanțarea RRF (n.r. Facilitatea de redresare și reziliență) rămasă, ar fi, de asemenea, un credit negativ. O escaladare a tensiunilor geopolitice legate de războiul Rusia-Ucraina sau o deteriorare a stabilității politice interne și a eficacității politicii ar pune, de asemenea, presiune în scădere asupra ratingurilor”.

Guvernatorul Mugur Isărescu a transmis tot astăzi, preventiv, un semnal de calm, anunțând că Polonia și Ungaria ne-au surclasat în campionatul inflației, leul își va menține stabilitatea și rezerva valutară rămâne confortabilă, în ciuda ieșirilor de capital masive. Dar a avertizat asupra pericolului unei alunecări în recesiune a economiei și asupra urgenței de a atrage banii gratis europeni și de a îmbunătăți colectarea veniturilor statului. În esență, România nu își permite în această perioadă să alunece în haos politic, deghizat în suveranism, dar evident lipsit de un minim interes pentru bunăstarea românului obișnuit. //