De același autor
Pe la nunţi şi petreceri sunt sigur că l-aţi întâlnit pe acel domn mai în vârstă, invitat pentru că face parte din familie şi pentru că nu se face să nu îl chemi, care după câteva pahare în plus începe să se dea în spectacol. Se urcă pe ringul de dans şi începe să facă mişcări dezordonate pe care le numeşte dans, ia microfonul şi începe să behăie în el, se repede la sărbătoriţi şi îi umple de o afecţiune bahică nedorită. Totul, spre marele amuzament al copiilor. Ceilalţi invitaţi îl cam ştiu şi se prefac amuzaţi, ca să nu strice totul cu o ceartă, deşi sunt mai degrabă jenaţi de episod. Aşteaptă să treacă. Ceea ce se şi întâmplă. De regulă, cineva cu oarecare autoritate îl calmează pe beţiv şi îl aşază într-un loc mai ferit. Apoi petrecerea continuă, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, iar secvenţa rămâne ceva de povestit după, la o bârfă.
Oricât voi supăra pe unii şi oricât de dură poate părea comparaţia, aceasta a fost imaginea cu care am asociat candidatura lui Traian Băsescu la Primăria Bucureştiului. Câteva dintre intervenţiile sale de la unele televiziuni, remarcate de toată lumea, au confirmat-o. Incoerent şi, la un moment dat, prăbuşit pe sub masă, fostul preşedinte a arătat exact ca personajul despre care am scris mai sus. Un intermezzo jenant.
Ce face Băsescu, de fapt? Ce vrea? Şi, mai ales, ce vrea de la noi? Sunt întrebări poate mai legitime decât cele legate de numărul de procente pe care îl mai poate câştiga sau dacă va încurca în vreun fel lupta electorală dintre cei doi candidaţi principali. Ceea ce în opinia mea nu se va întâmpla nicicum. Deşi a anunţat în stilul caracteristic că va candida „pentru a da o lecţie USRPlus” (ăsta da motiv serios pentru a cere bucureştenilor să te voteze!), strategia de campanie a lui Traian Băsescu pare a se baza pe ideea că Firea şi Nicuşor Dan îl vor lua în serios. Ca pe o ameninţare reală. Cam asta pare ideea cu care susţinătorii săi l-au împins în faţă: e groasă, vine Băsescu! Unde anume vine şi dacă mai e în stare să nimerească uşa, nu mai spun.
Să fie vorba despre vria atât de comună în rândul persoanelor publice de la noi, care după ce au făcut câte ceva în viaţa lor, odată ce se apropie de final ţin neapărat să facă praf totul? Nu ar fi singurul. Se poartă. În contextul acesta, e posibil să fie vorba despre un adevărat „blestem” al foştilor preşedinţi ai României? Ion Iliescu este hăituit de două dosare în care este acuzat de „infracţiuni contra umanităţii”, Emil Constantinescu, omul care a dat lovitura de graţie partidelor istorice, iese din irelevanţă doar pentru a cerşi sinecuri. Traian Băsescu, în ale cărui mandate, trebuie recunoscut, s-au făcut lucruri cu adevărat importante, a intrat în cursă mai târziu, dar pare decis să îi depăşească. O face tot în stilul lui, stil care altădată îi aducea aplauze de la susţinători şi mai ales voturi. Multe voturi.
Nu trebuie să fii mare analist ca să vezi că Traian Băsescu de astăzi nu mai este Traian Băsescu de acum câţiva ani. În consecinţă, toate nostalgiile pe care le mai inspiră şi de la care mai încearcă să stoarcă nişte voturi. Nu văd ce alegători bucureşteni şi-ar irosi voturile pe Băsescu în ideea resuscitării unui trecut, mai ales că trecutul acela a început să se dovedească extrem de dubios. Apoi, ar trebui să aibă măcar o tresărire când suprapun imaginea omului care sărbătorea cu şampanie intrarea României în UE, pentru ca, odată ajuns la Bruxelles, să ţină discursuri de tip Viktor Orban în Parlamentul European. Dacă tot am ajuns în zona competenţelor, un cuvânt drag lui Traian Băsescu, ar fi cazul să ne lămurim că tot ceea ce prezintă el ca idei pentru Bucureşti sunt fie chestiuni pe care şi le mai aduce aminte din perioada când era primar, fie nişte bazaconii cu zero aplicabilitate. De fapt...
De fapt, cred că marea problemă a lui Traian Băsescu este realitatea. Şi realitatea este că timpurile s-au schimbat. Au mers înainte, fără să îl anunţe şi pe el. Pur şi simplu „modelul Băsescu” este depăşit. Din toate punctele de vedere. Ca o Dacie 1300, pe care o vopseşti ca să îi dai o faţă şi cu care încerci să intri pe autostradă. Iar asta e atât de vizibil, încât oricâţi bani ai băga în campanie şi oricât l-ai plimba la televiziuni, şansele să convingi sunt minime. Practic, campania lui Băsescu se bazează pe ideea „reînvierii” lui Băsescu, cel din 2004. Ca şi cum soluţia la problemele de astăzi ale Bucureştiului este să îl transportăm înapoi în timp. Ceea ce merge la pachet mai degrabă cu echipa de „moaşte” a Gabrielei Firea şi cu candidatura altor figuri expirate precum Călin Popescu Tăriceanu.
Ar trebui totuşi amintit că fostul preşedinte mai are susţinători. Nu sunt mulţi, dar sunt puternic legaţi între ei. Şi răspândiţi, după terminarea mandatelor sale, fiecare pe unde a putut. Prin partide (în PNL, cei mai mulţi), prin mediul universitar, pe la ziare, televiziuni, în administraţie sau în mediul privat. Şi între ei există un puternic liant, unul care îi ţine legaţi de omul căruia îi datorează totul. Cine mai are nişte dubii legate de faptul că sub preşedintele Băsescu a crescut o mafie cel puţin la fel de puternică şi competitivă precum cea a PSD ar trebui să citească Dosarul Hidroelectrica. Părţi din el au fost deja publicate. Astfel, e de înţeles că aceşti susţinători doresc să îşi conserve influenţa, de aceea cred că l-au aruncat în luptă pe singurul om care le garantează măcar câteva procente, transformate în locuri în Consiliul General al PMB. Ceea ce înseamnă pârghii de negociere la viitoarea împărţire a generosului buget al Bucureştiului.
Sigur că ar fi multe de spus, mai ales pe seama dosarului lui de colaborator al Securităţii, dar rezumând pe înţelesul lui Traian Băsescu şi al susţinătorilor lui, nu cred că merită mai mult decât un sincer „Lasă-ne!”. //
Comentarii 10
LevSt. - 08-31-2020
cred ca cel mai adevarat este faptul ca basescu, incearca sa-si prelungeasca starea de imunitate, prin functie, chiar daca vrea sa para ca s-ar lupta si pentru alti mafioti, cei de la hidroelectrica sau elena udrea si grupul ei infractiona, insa pe acestia nu da nici doi bani, piele sa personala este la riscl... Iar aceasta deriva din faptul ca oriunde exista interese divergente ( si convergente, de acord), iar aici este vorba de un procuror serios (poate si extrazelos) care stie clar ca basescu&comp.( adica niste amirali si alte grade inalte) , au dat cea mai mare lovitura economica Romaniei, prin vanzarea -ca si fier vechi- a unui numar de nave comerciale- inca plutitoare- si inca la preturi de nimic, cu siguranta ca, comisioanele negre, primite de cainele basset si complicii, au fost mai mari decat suma oficiala platita pe "fier vechi", care putea fi adus la standarde de functie comerciala solida, cu reparatii si intretineri corespunzatoare, insa prin aceasta "vanzare" (dat de pomana!) Romania a pierdut un mare avantaj(***) , anume acela de a desfasura comert pe apele internationale , SUB PROPRIUL PAVILION, iar odata cu scaderea capacitatii totale, de transport, a pierdut si acest drept, de unde un cost in plus, inchirierea de drepturi de a face comert maritim, sub pavilioanele altor tari...Practic , Romania, prospectiv vorbind la acea data(retroactiv) a pierdut deja zeci de MILIARDE de euro(sau dolari), prin cele doua mari tertipuri savarsite chiar de "cainii de paza", unul rezultand din celalalt, si -la fel de grav- cand cineva a incercat sa transeze aceast mare tun dat Romaniei si romanilor, o alta exponenta a fostei nomenclaturi si securitati( monica machiavella- beizadea de gineral de securitate), a intrat cu bocancii in principiul de justitie( ea fiind matroana institutiei, la acel timp) si a dat celebrul NUP(in respectivul caz) desi NU avea acest drept, ministrul justitiei este un administrator tehnic-legist, urmareste desfasurarea corecta a activitatii judecatoriilor, etc.,dar NU are dreptul sa participe -sub nicio forma- la un proces de asa uz intern si -mai ales- de inalta coruptie si sabotare a economiei nationale...(*** cine nu-si mai aminteste(!) de un western-spagetti("Ace High"), cu cei doi mari "englezi"(Terence Hill si Bud Spencer), de fapt doi broscari engleziti, in care apare si marele hatru din multe alte filme, mai ales westerns(2***), Eli Wallach care -deobicei la ananghie, sa castige timp -incepe cu una din micile sale trucuri, zicand" Bunicul meu avea o vorba, el zicea ca daca ai chiar un mic avantaj, pastreaza-l"...2*** probabil cel mai cunoscut din celebrul film "Cel bun, Cel rau si Cel urat", alaturi de cele mari doua celebritati ale genului western-spaghetti(dar si alte genuri) Clint Eastwood si Lee Van Cleef, marii "vanatori de ucigasi", ultimul , in viata reala, a fost -ca militar- sonar pe o nava americana care a operat in Marea Neagra( dupa razboi), la "vanatoare de mine "...Eli Wallach este cel care a mondializat gestul de amenintzare cu impuscarea(existent in practica si arta de mai mult timp), adica cu ultimele 3 degete stranse " in pumn" , iar cu aratatorul si degetul mare formeaza notiunea grafica de pistol, iar -simultan- el emite acel inimitabil zgomot, -onomatopee- un fel de pfshsss! pfhsss!-, in scena intalnirii sale( ca si bandit de notorietate) cu un mai vechi adversar, un om al legii, un marshall,iar aceasta inaintea de scena cu marea lupta din trenul incarcat cu busteni seculari si lanturi rupte, etc., -totul din epicul "Cum a fost cucerit Westul", unde defileaza mai toate stelele Hollywoodului si timpului respectiv...)
Răspundeemil - 08-29-2020
Firea e prea buna pentru un popor de ticalosi.
RăspundeSlivek - 08-26-2020
E chiar pe dos: „Lasă-ne, Madalin Hodor!”
RăspundeAlin - 08-25-2020
băsescu așa cum e el a dus lupta cu psd-ul 8 ani - chiar și telectualii GDS au profitat de această luptă alături de Băse, intr-o vreme in care obraznicul de Hodor nu exista. Ce tupeu are acest om care n-a realizat nimic să il ia de sus pe băsescu pentru că are el impresia că toti trebuie să voteze usr, ca și cum poporul aparține acestui partid mincinos care zice că e de dreapta fiind in fond de stânga - mai ales după fuziunea cu plus. Deci hodor, invață că intr-o democrație nu există un singur partid și nu aveti voi monopol pe electorat. Ati vrut alianță fără PMP, in ciuda rațiunii matematice, acum luați si incasati procentele lui Băsescu și dacă Firea caștigă iar va fi pe mana voastră de useriști și peneliști care ati riscat alianță fără PMP care avea totuși circa 7-8%. Aaaa, nu credeți? Păi atunci de ce vă agitați? am votat ca prostul USR dar m-am convins că e țeapă. Exact ca și Andrei cornea care a făcut carieră cu anticomunismul și apoi, cum a zis Liiceanu, a intors-o cu Marx e mare om de cultură. Asta spune tot despre GDS, această clică de bugetari care toacă banul public in loc să facă spitale cu el.
RăspundeClod - 08-25-2020
Deranjeaza, draga....deranjeaza! Mai pe standardele, dvs. ar fi madame Firea, nu..?
RăspundeCristian Sirb - 08-25-2020
Excelent mesaj de “adio”!
Răspundemike - 08-25-2020
Foarte buna comparatia cu Dacia 1300 care intra pe o autostrada. Cam asta este imaginea fostilor presedinti ai Romaniei, din pacate. Basescu s-ar fi putut intoarce pe autostrada politica precum o masina straina veche, eleganta, decapotabila, cu scaune din piele bej, care ar merge mai incet pe prima banda si pe care ar admira-o toti soferii pe o autostrada. Din pacate nu putem spera la asa ceva de fostii politicieni. Romania trebuie sa-si lase trecutul in urma daca vrea sa se schimbe cu adevarat.
RăspundeLucian Nicolescu - 08-25-2020
Ca întotdeauna, domnule Hodor, în cel mai delicat mod cu putință ați demonstrat tot ceeace era de demonstrat despre unul dintre cei patru președinți. Doi dintre ei zugrăviți plastic, în maniera dumneavoastră eleganta. Ce vrea de la noi, domnul Băsescu? Nimic altceva decât să ne mintă. Cum a făcut-o în 2004 (și m-a păcălit) și în 2009. A jucat un teatru ieftin de președinte grijuliu al nației dar s-a devoalat repede în grijuliul mafie PD-PDL. E plecat deja "cu dacia vopsită spre autostradă".
Răspundemihalcea Marian - 08-25-2020
Foarte bine punctat,cam despre asta-i vorba!
RăspundeEmil din Dublin - 08-25-2020
Excelent articol! Va Multumesc!
Răspunde