De același autor
„În mod evident, colaborarea cu Securitatea (în ghilimele în textul original) regimului represiv comunist reprezintă o gravă abatere de la normele democratice în vigoare. Iar când această abatere a fost comisă de persoana care deține calitatea de președinte, cel care, conform Legii fundamentale, veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice, este amenințată existența statului de drept și exercitarea efectivă a drepturilor și libertăților fundamentale.”
Cine ar putea obiecta la frumoasa declarație de principii de mai sus? Poate că, după mai bine de 30 de ani de la căderea comunismului, măcar la atât consens a ajuns societatea românească, anume că a fi colaborat cu Securitatea nu este motiv de mândrie. Desigur, dezbaterea nu se va termina vreodată, cum nu s-au terminat nici alte dezbateri privind gradul de vinovăție, responsabilitățile și rolul jucat de către susținătorii diverși ai regimurilor totalitare, fie ei de extremă stângă sau dreaptă. Să spunem că măcar statul român pare a fi ajuns la o concluzie. Oare?
Dar de ce vorbesc despre stat? Foarte simplu. Pentru că citatul menționat face parte din expunerea de motive, este de altfel fraza centrală a unei legi inițiate în iunie 2020 de un grup de deputați și senatori aparținând PPU (SL)-PSD. Pentru cei care nu au aflat încă, Partidul Puterii Umaniste (Social-liberal) este formațiunea politică înființată și păstorită de către celebrul Dan Voiculescu. Ceea ce a ridicat din start unele mirări, exprimate la timpul lor de ziariști, dat fiind faptul notoriu că patronul Antenei 3 a fost declarat oficial colaborator al Securității. Fapt care, în paranteză fie spus, descrie în mod minimalist relația de colaborare cu fosta Securitate a personajului, una care, cel puțin în latura ei comercială, depășește cu mult nivelul standard.
Care este obiectul inițiativei, tehnic denumite „proiect de modificare a Legii nr. 406/2001”? Presa l-a expus cât se poate de explicit: vendeta. Modificarea privește strict eliminarea privilegiilor conferite prin amintita lege foștilor șefi de stat în cazul în care aceștia ar fi declarați colaboratori ai Securității. Ținta? Fără niciun dubiu, fostul președinte Traian Băsescu, dușmanul de moarte al lui Dan Voiculescu. Nu a surprins pe nimeni faptul că între inițiatori se află Steluța Cătăniciu, una dintre cele mai vocale susținătoare ale patronului Antenei 3. Nu surprinde nici prezența lui Teodor Meleșcanu, mai puțin invocat de presă, care a insistat pe „vedeta” Antenelor, lucru iarăși demn de mirare, dată fiind istoria sulfuroasă a personajului. Surprinde însă prezența între inițiatori a Ecaterinei Andronescu, și nu pentru că afinitățile sale nu ar fi evidente, ci pentru că numele său nu figurează în tabelul celor care au semnat inițial textul propunerii. Mister.
Misterios și ușor ciudat este și parcursul legislativ. Avizele Consiliului Economic și Social, precum și cel al Consiliului Legislativ sunt pozitive. Dar dacă are cineva curiozitatea să le și citească poate descoperi că ele conțin în text germenii viitoarei contestări cu succes a articolului la Curtea Constituțională. De departe, cea mai interesantă observație este conținută la punctul 1 al Avizului Consiliului Legislativ, care invocă Legea 370/2004 privind alegerea președintelui României, care „impune doar obligația depunerii declarației pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, fără ca lipsa acestei calități să constituie condiția pentru a candida”. Stop.
Să tragem aer în piept și să asimilăm. Practic, ceea ce le spune Consiliul Legislativ celor care aveau impresia că ar exista deconspirarea Securității, și că ea ar produce efecte, este că nu. Ghinion. De fapt, chiar cel mai important funcționar al statului, „garantul Constituției”, cum ar spune grupul de avengeri ai lui Dan Voiculescu, poate foarte relaxat să candideze la funcția supremă în stat chiar dacă este colaborator sau lucrător al Securității. Pentru că nu există nicio interdicție în acest sens. Game over! Stingeți lumina, mergeți acasă, trageți perdelele și nu mai ieșiți ca să vorbiți despre condamnarea comunismului, lustrație sau deconspirarea Securității.
În speța de față, cea a lui Traian Băsescu, întrebarea va fi cum dacă ai putea să îi anulezi niște drepturi obținute în urma exercitării funcției de președinte, chiar în situația în care va fi declarat colaborator al Securității, dacă respectiva calitate nu constituie o interdicție explicită pentru a candida la respectiva funcție?
Evident, în România nimeni nu citește, pe nimeni nu interesează și în general subiectul fostei Securități a devenit, după ce a fost o perioadă instrument politic, o bătaie de joc generală, cam ca orice subiect serios la noi. De unde și prezenta propunere legislativă, care nu are nimic în comun cu subiectul și nu este decât o răzbunare de curtea școlii între ceea ce generic putem numi „securiști”. Guvernul, de exemplu, nu a avut decât obiecții de formă și s-a spălat pe mâini, Senatul a adoptat tacit inițiativa, iar Camera Deputaților a adoptat-o cu o covârșitoare majoritate. Absolut penibil. Nefiind în stare să facă o lege a lustrației și în general fără să aibă niciun fel de strategie consolidată pe tema comunismului, statul român decide să aplice lustrația unui singur cetățean, pentru că s-a certat cu un alt cetățean.
Bănuiesc că se va dovedi că, așa cum am aplicat legea pentru un sigur torționar, Vișinescu, putem să aplicăm legea pentru un singur colaborator, Băsescu. Rimează, deci ne oferă satisfacția lucrului bine făcut.//
