Avântul suveraniștilor și fragila majoritate proeuropeană din Parlament

Rezultate parțiale, fără redistribuirile aferente din voturile celor care nu au trecut pragul, poziționează PSD pe primul loc, dar cu un scor cu mult sub cele de la alegerile anterioare.

La Senat, clasamentul arată astfel: PSD – 22,30%, AUR – 18,30%,  PNL – 14,28%, USR – 12,26%, SOS – 7,76%, POT (Partidul Oamenilor Tineri care îl susține pe Călin Georgescu) – 6,39%, UDMR – 6,38%.

La Camera Deputaților, ordinea este aceeași, cu mici fluctuații la scoruri: PSD – 21,96%, AUR – 18,01%,  PNL – 13,20%, USR – 12,40%, SOS – 7,36%, POT – 6,46%, UDMR – 6,34%.

În ambele camere ale Parlamentului, suveraniștii adună peste 30% din voturi – 32,45% în Senat și 31,83% în Camera Deputaților.

Majoritatea proeuropeană, ținând cont de cum s-au poziționat partidele politice
în campania electorală, ajunge la 55,22% în Senat și 53,90% în Camera Deputaților.

Cifrele se vor modifica ușor după redistribuire. Formațiunile mai noi, rupte mai ales din USR (PLUS), și Forța Dreptei, desprinsă din PNL, nu au trecut pragul electoral. Împreună au adunat undeva la 7,30%, voturi care vor fi împărțite acum între partidele intrate în Parlament.

Diaspora: câștigă suveraniștii, PSD nu trece pragul

În secțiile de votare din străinătate, unde s-a înregistrat o prezență mare la vot (775.413 votanți față de 265.490 în urmă cu patru ani), cele mai multe voturi s-au dus către AUR – peste 25%.

La Senat, voturile diasporei s-au împărțit astfel: AUR – 25,84%, USR – 21,87%, SOS – 16,24%, POT – 13,67% PNL – 7,51%. La Camera Deputaților, au trecut pragul: AUR – 26,35%, USR – 24,28%, SOS – 15,93%, POT - 13,67%.

PNL nu a apărut pe buletinul de vot pentru Camera Deputaților, fiind sancționat pentru că nu a îndeplinit condiția privind prezența femeilor pe listă. Decizia Curții de Apel București, care a decis că PNL nu va avea listă de candidați pentru Camera Deputaților în diaspora, a rămas definitivă. Șef al organizației PNL Diaspora este europarlamentarul Rareș Bogdan, care insista că are „căi extraordinare de atac”.

PSD nu a trecut de 5% nici la Senat, nici pentru Camera Deputaților. Diaspora este reprezentată de 4 deputați și 2 senatori.

Cum arată harta politică și ce majorități se pot face

Clasat pe locul doi ca număr de voturi, AUR conduce în doar trei județe: Arad, Constanța și Suceava.

PSD câștigă în mai mult de jumătate din județele (25), predominant în Moldova și sudul țării. PNL se află pe primul loc în 6 județe: Bihor, Cluj, Alba, Sibiu, Giurgiu și Ilfov. UDMR are cu un județ mai puțin, fiind câștigător în Satu Mare, Sălaj, Mureș, Harghita, Covasna.

USR a câștigat cele mai multe voturi în București, Timiș și Brașov.

La o primă vedere, PSD este cheia oricărei majorități care se poate agrega în Parlament. Fără PSD, un guvern PNL-USR-UDMR ar fi minoritar, cu sub 35%. La fel, o asociere doar a suveraniștilor – AUR-SOS-POT.

Cu PSD în guvern, o majoritate fragilă în Parlament poate fi formată alături de PNL și UDMR și minorități– peste 45% și cu USR în opoziție.

Esențial este și cine va fi președinte și va desemna prim-ministrul.

Contextul

Alegerile pentru Parlament s-au desfășurat având pe fundal o mare necunoscută: rezultatele primului tur de scrutin al prezidențialelor. O decizie a CCR, din 28 noiembrie, a dispus reverificarea și renumărarea tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate și cele nule la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024. Decizia a fost luată în urma unei contestații depuse de Cristian Terheș, fost europarlamentar PSD, pe vremea lui Liviu Dragnea, și intrat din nou în Parlamentul European pe o listă comună cu AUR. Acum, Terheș a candidat la prezidențiale și a obținut 1,03%  din voturi, un procent care nu l-a împiedicat să conteste voturile primite de Elena Lasconi, situată la 19,17%.

Miza este cine se plasează până la urmă pe locul 2, dat fiind că între Elena Lasconi, intrată în finală, și Marcel Ciolacu, marele pierzător, au stat doar 2.740 de voturi.

Deși inițial a stabilit un nou termen pentru data de 29 noiembrie, CCR a revenit și a amânat până după alegerile parlamentare, un anunț oficial privind validarea sau anularea primului tur. Mai exact, pentru 2 decembrie, la ora 17.00. Amânarea s-a produs pentru că Biroul Electoral Central a stabilit ca abia pe 1 decembrie, ora 22.00, să fie finalizată renumărarea voturilor. Înaintea alegerilor prezidențiale, USR anunța că diferența dintre locurile 2 și 3 s-a mărit în favoarea Elenei Lasconi, care l-ar fi depășit cu peste 4.000 de voturi pe Marcel Ciolacu, în vreme ce PSD susținea că i-ar mai despărți doar 300 de voturi.

În final, abia luni, după alegerile parlamentare, BEC a trimis la CCR rezultate parțiale, doar cu o mică parte din voturile primite din diaspora. CCR a decis că diferențele găsite la renumărare sunt din categoria „erori materiale”, nu fraude, și a validat primul tur. Rămân în finală Călin Georgescu și Elena Lasconi.

În paralel, CSAT, convocat de președintele Klaus Iohannis, a tras concluzia, pe 28 noiembrie, că un candidat la alegerile prezidențiale „a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic, respectiv fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligație impusă prin legislația electorală”. CSAT nu a dat niciun nume.  

CSAT a constatat și că „au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral”, fără a explica însă către cine s-a îndreptat ținta atacurilor și cu ce rezultate.

Mesajele SUA și autocritica lui Iohannis

Cu o zi înaintea alegerilor prezidențiale, ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec, a dat o declarație, în care transmitea mesajul că „speranța noastră este ca, indiferent de deciziile luate de autoritățile române sau de candidați în zilele următoare, reputația României ca partener democratic de încredere în Europa și în comunitatea euro-atlantică să rămână intactă”. Mesajul ambasadoarei s-a încheiat cu avertismentul: „Nicio decizie luată în această perioadă crucială nu ar trebui să limiteze dreptul românilor de a vota liber sau să pună în pericol credibilitatea procesului electoral”.

În ziua alegerilor parlamentare, care a coincis cu Ziua națională a României, Departamentul de stat al SUA a publicat declarația secretarului de stat Antony J. Blinken, în care accentul era pus pe „angajamentul României pentru securitate și democrație în Europa” ca „un model de urmat pentru toate națiunile”.

„Statele Unite sunt mândre să colaboreze alături de România în procesul de modernizare a armatei și în consolidarea flancului estic al NATO”, a mai declarat Blinken.

Klaus Iohannis a susținut, pe 30 noiembrie, la recepția oferită cu prilejul Zilei Naționale a României, un discurs în care a subliniat că este ultima dată când se adresează în calitate de președinte.

„Am fost un promotor fervent al statului de drept și m-am angajat să lupt pentru o justiție independentă, pentru că doar prin integritate putem construi o societate în care fiecare cetățean să se simtă protejat și respectat”, a punctat Iohannis. Câteva rânduri mai târziu, Klaus Iohannis a vorbit despre „greșeli” pe care le-a făcut în timpul mandatelor, fără a explica la ce se referă, încheind: „unele alegeri în care am investit speranță și încredere nu au trecut testul timpului, iar pe unii dintre dumneavoastră v-am dezamăgit. Vă cer iertare pentru că, de-a lungul timpului, am luat decizii care v-au nemulțumit și pe care, cel mai probabil, nu le-am explicat suficient”.

Cât despre alegeri, Iohannis a spus că „ne aflăm în fața unei decizii existențiale” și că trebuie să alegem între „democrația și valorile fundamentale care ne-au ghidat ca națiune europeană modernă și, pe de altă parte, izolaționismul, misticismul extremist și ura față de pluralismul occidental”.

Interesul pentru alegerile parlamentare din acest an a fost ridicat mai ales în prima parte a zilei. La orele prânzului, prezența la urne o depășea pe cea din 2020. La ora 13.00, fuseseră să voteze 23,37% dintre români cu drept de vot, față de 14,60% la alegerile parlamentare de acum patru ani. Tot atunci, cifrele arătau că în diaspora prezența la alegerile parlamentare a depășit prezența totală înregistrată în străinătate în 2020.

Când s-au închis urnele în România, datele arătau că au mers la vot 52,50% dintre români. În 2020, prezența la urne se oprea la 33,28%.

Au fost 9.455.072 de votanți, din care 775.413 în diaspora.

Și, pentru avea tabloul complet, la primul tur al prezidențialelor de duminica trecută au fost la vot 52,55%.