Premierul Bolojan a anunțat primul pachet de măsuri fiscale

O şedinţă de guvern va avea loc vineri, pentru a adopta Actul normativ care aduce modificările fiscale, va fi adoptat în ședința guvernului de vineri, iar apoi guvernul Bolojan are intenţia de a-şi angaja răspunderea în Parlament, la începutul săptămânii viitoare.

Printre cele mai importante decizii se numără reașezarea TVA pe două cote – 11% și 21%, majorarea accizelor pentru alcool, carburanți și țigări, precum și introducerea contribuției la sănătate pentru pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei.

 De la 1 ianuarie 2026, Guvernul va crește impozitul pe dividende de la 10% la 16% și va introduce o suprataxare a câștigurilor din jocurile de noroc.

În paralel, cheltuielile bugetare vor fi limitate, pensiile și salariile de la stat rămân plafonate şi în 2026, iar norma didactică va fi crescută cu două ore pe săptămână.

Un al doilea val de reforme este așteptat la mijlocul lunii iulie, vizând pensiile speciale, companiile de stat, instituțiile autofinanțate și reforma administrației locale.

Principalele măsuri fiscale anunțate de premierul Ilie Bolojan

• Vom reașeza TVA la două cote: Azi avem trei cote, de 5, 11 și 19%. Propunem reașezarea la 11 % și 21%

•  La cota redusă rămâne medicamente, alimente, cărți, lemne de foc, energie termică, apa

• Și industria Horeca rămâne la acest nivel

• Se va face astfel încât în octombrie se va fa o analiză pentru a vedea dacă au crescut încasările. Dacă nu vor crește, și această industrie are șanse mare ca de la sfârșitul anului să intre la cota indicată

• Creșterea accizelor de bază de 10% pentru alcool, combustibil, țigări

• La motorină va funcționa o schemă de restituire parțială pentru companiile de transport

• Creșterea numărului contributori la CNAS: 6 milioane contributori la 16 milioane beneficiari

• Nu avem cum să asigurăm salarizare, investiții. Măsurile urmăresc creșterea numărului de contributori

• Aplicarea CASS la pensiile de peste 3000 de lei și eliminarea unor excepții pentru a crește numărul de contribuabili la peste 8 milioane

• Ca să fac un calcul simplu, la o pensie de 4000 de lei se va plăti 10% din diferența peste 300, deci 100 de lei

• Taxarea suplimentară a capitalului

• Vom adopta o măsură care va intra în vigoare de la 1 ianuarie de majorare a impozitului pe dividende la 16%

• Vom taxa suplimentar profiturile băncilor

• Băncile din România au unul dintre cele mai bune randamenturi ale capitalurilor

• Vom suprataxa toate câștigurile din jocurile de noroc

• În ce privește limitarea cheltuielilor, vom propune o măsură temporară: și anul viitor pensiile și salariile să rămână plafonate

• A fost o majorare foarte importantă anul trecut pe care nu o mai putem suporta ca indexare

• Cheltuielile din educație: vom propune creșterea normei didactice cu 2 ore în preuniversitar și universitar

• Aceasta nu afectează drepturi salariale, dar se va reașeza numărul de ore. Numărul de ore azi la plata cu ora care înseamnă peste 30.000 de ore didactice se va reduce la jumătate și statul va face niște economii care vor merge tot la educație

• Reforma burselor: Știu că nu e o chestiune populară dar trebuie să fim corecți

• În ultimii ani a fost o creștere care nu poate fi suportată, mai ales pentru elevi

• Acum trei ani aveam 188 de milioane de lei și anul trecut am ajuns la 4,7 miliarde lei, o creștere de zeci de ori

• Am ajuns ca printr-o aplicare neconformă să avem clase întregi cu burse de merit, dar care la bacalaureat iau note de 5 sau. 7 sau nu iau bacalaureatul

• Nu mai știm ce înseamnă meritul

• Vom rămâne cu cele două burse: bursele de merit, acordate în număr limitat, iar cele sociale vor fi acordate pentru sprijinirea copiilor din familiile defavorizate

• Miniștrii de linie vor detalia acest pachet în cursul zilei de mâine

• În etapa a doua, vom veni cu completări care țin de elemente importante legate de pensiile speciale, jalon PNRR, reforma instituțiilor autofinanțate – ASF, ANCOM, ANRE, reforma companiilor de stat – cheltuieli mai eficiente reducerea subvențiilor – reforma administrației publice locale, reanalizare unor sporuri aplicate în cascasdă

• Avem ministere care au aplicat sporuri de 50% și care practic și-au dublat salariile

• Vom actualiza redevențele și vom valorifica mai bine activele statului

• La acest pachet vom lucra în următoarele două săptămâni

• Vom lua măsurile care sunt necesare pentru a răspunde de acestei urgente de a recâștiga încrederea piețelor

• Dacă la finalul anului 2026 se vor constata că direcția pe care mergem se încadrează în estimările asumate, vor putea fi reanalizate măsurile pentru a fi stabilite pe termen lung

• Al doilea pachet îndeplinește jaloane pentru absorbția fondurilor europene și corectează greșeli administrative pentru a pune România din nou pe drumul cel bun și pentru a reda încrederea și speranța cetățenilor

• Astăzi am numit o nouă conducere la ANAF, astfel încât să stabilim criterii de performnță, să combatem evaziunea fiscală

Principalele declarații ale lui Ilie Bolojan:

• Suntem în fața unui pachet care propune o corectare a deficitului bugetar. Deficitul și absorbția fondurilor europene sunt cele două urgențe pe care le avem de gestionat.

• De ce este corectarea deficitului o urgență și prioritate națională? România a avut anul trecut cel mai mare deficit din țările UE și al doilea cel mai mare deficit din istorie. În 2010 guvernul a fost nevoit să mărească TVA și să taie salariile din sectorul public cu 25%

• Suntem într-o situație nu foarte diferită, dar suntem în ceasul al 10-lea, al 11-lea și nu trebuie să ajungem cu spatele la zid.

• Din 100 de lei cât a încasat din taxe, România a cheltuit 132 de lei, 32 de lei în plus pe care evident i-am împrumutat. Dacă o familie cheltuiește cu 30% mai mult decât cât câștigă, cât ar putea rezista? Nu mai putem continua în felul acesta. Dacă am mai lungi foarte mult aceste măsuri, ar fi câteva consecințe: intrarea în incapacitate de plată, creditorii noștri, cei care ne împrumută, nu ne-ar mai împrumuta și nu am putea acoperi cheltuielile statului, inclusiv salariile și pensiile.

• Nu am mai avea acces la fondurile europene, nu am mai putea continua jumătate din investițiile în curs, am intra în categoria junk, ceea ce ar însemna că România nu mai este recomandată investițiilor. Am intra într-o recesiune brutală cu pierderi de locuri de muncă, șomaj puternic, un curs care s-ar deprecia masiv. Vă rog să vă gândiți ce a însemnat experiența Greciei: Nici azi Grecia nu și-a revenit în totalitate. România este azi într-o situație mai bună decât Grecia. Nu mai putem aștepta și propunem un pachet fiscal care urmărește să reducă acest deficit.

• De ce nu putem face această corecție doar pe cheltuieli. Ar fi bine dacă am putea face aceste corecții scăzând doar cheltuielile, dar acest lucru este imposibil. Avem venituri fiscale printre cele mai mici din țările UE din PIB din două motive: la aproape toate taxele suntem în jumătatea de jos a clasamentului și avem o evaziune fiscală importantă și o fraudare a fondurilor publice.

• Avem venituri fiscale printre cele mai mici din țările UE din PIB din două motive: la aproape toate taxele suntem în jumătatea de jos a clasamentului și avem o evaziune fiscală importantă și o fraudare a fondurilor publice în paralel cu combaterea evaziunii trebuie să luptăm și cu combaterea fraudării fondurilor publice. Ajustarea va fi un mix de reduceri de cheltuieli și de creștere de venituri.

• Cheltuielile cu salariile sunt mai mari decât ne permitem, sunt mai mari cu 10% față de media cheltuielilor din UE. Numărul de angajați în sectorul public e mult prea mare față de numărul de contribuabili. Cota de impozitare din TVA e a treia cea mai mică din UE, suntem pe antepenultimul loc. Din punct de vedere al impozitării dividendelor, suntem tot pe antepenultimul loc. Din punct de vedere al impozitării proprietăților, suntem la 0,5% din PIB, față de media UE de 1,85%.

• Să răspundem unei urgențe în prima etapă de a recâștiga încrederea în România a piețelor în așa fel încât creditele pe care le ia România, investiții din fonduri europene să fie la un nivel acceptabil. Aceste măsuri țin de venituri structurale, de cheltuieli structurale și pe aceasta este concentrată primul pachet.

• Această ajustare e un mix de creșteri de venituri, de reduceri de cheltuieli și de eșalonări și prioritizări de investiții, astfel încât în trei etape să venim cu trei pachete care până la finalul verii să completeze aceste măsuri pentru a răspunde unei urgențe, de a recâștiga încrederea în România nu doar din punct de vedere al cetățenilor, dar mai ales pentru a recâștiga încrederea piețelor. Aceste măsuri țin în principal de venituri structurale, greu de schimbat pe termen lung, cheltuieli structurale și pe aceasta e concentrarea primului pachet.