Piromanul Victor Ponta și Sfânta Nerușine

A trăit, trăiește și se prăbușește sub semnul abominațiunii. Victor Ponta, mitomanul galactic, a crezut că-i merge la infinit. Neobrăzat fiind, a crezut că nici alții nu au obraz. Megaplagiatorul și-a bătut joc de învățământul românesc, de statul de drept, de imaginea internațională a țării. Pe ultima sută de metri, care sperăm să fie străbătută cu viteza înserării în fața Palatului Victoria, Ponta se agață cu disperare de fotoliul atribuit unei funcții esențiale pe care a reușit să o dezonoreze de o manieră impardonabilă. Actuala sa obstinație este încă o probă că nu-i pasă de țară, ci doar de ignobila-i biografie politică. Reluăm aici articolul nostru apărut pe platforma Contributors la data de 8 decembrie 2014.

Valoarea de întrebuințare a lui Victor Ponta s-a epuizat odată cu eșecul său răsunător în alegerile prezidențiale din noiembrie 2014. Lucrul este indubitabil, îl știu deopotrivă adversarii și ex-amicii săi. Îl știe Ion Iliescu, cel care a făcut și a desfăcut atâtea cariere în partidul nomenclaturii post-comuniste, corporația mafiotică numită PSD. La un sfert de veac de la Congresul al XIV-lea al PCR, când Nicolae Ceaușescu s-a încăpățânat să rămână în fruntea PCR în vreme ce la Praga Václav Havel era de-acum liderul triumfătoarei revoluții de catifea, Victor Ponta nu pare să priceapă ca ora sa istorică s-a încheiat. Nimeni nu mai are nevoie de el, singura sa resursă de supraviețuire politică se numește sfânta nerușine. Personajul este stingheritor pentru oricine mai păstrează o urmă de luciditate, dacă nu de bun-simț. Victor Ponta este universalul embarassment.

N-a trecut destulă vreme de la a doua dezbatere dintre Ponta și Klaus Iohannis pentru a nu ne aminti de obrăznicia cu care încerca să-l umilească pe candidatul ACL. N-a trecut destulă vreme de la excesele retorice xenofobe și de la afișarea țanțoșă a unei ortodoxii găunoase. Ne mai amintim de abjectele campanii pesediste împotriva Monicăi Macovei și de bășcăul la adresa statului de drept și a DNA. Culmea ironiei, Victor Ponta se află azi sub ancheta instituției pe care a avut ca sarcină să o distrugă. A eșuat, deci pontocrația a capotat lamentabil. PSD are nevoie să se debaraseze de Ponta, este cadavrul său din debara. Nici amicii din exterior, de la Moscova și Beijing, nu mai au motive să dea doi bani pe el. Victor Ponta este un loser, dar, se pare, el n-a aflat-o încă. Victor Ponta trăiește îndenial, în negare.

Victor Ponta și-a bătut joc de intelectualii critici, l-a numit pe Mircea Mihăieș “fascist bătrân”, s-a jucat de-a politica pe contul țării. A pălmuit diaspora românească, a recurs la diversiuni șovine, l-a protejat pe negaționistul Holocaustului Dan Șova, a distrus IICCMER și ICR, a făcut din cea mai crasă demagogie marca proiectului său politic. Victor Ponta este un aventurier, un piroman și un mitoman. Pe 16 noiembrie, majoritatea celor care au votat i-au spus lui Victor Ponta: “Ne-am săturat de tine și de minciunile tale nerușinate!” Ar fi o aberație absolută ca Victor Ponta să fie încă premierul țării pe 22 decembrie 2014, la 25 de ani de la năruirea tiraniei ceaușiste. Victor Ponta trebuie să plece!

Fie-ne îngăduit să cităm în încheierea acestui text din superbul poem “Sfânta sfintelor” din volumul Hanibal de Eugen Jebeleanu:

“Și cine-i cel care ne ia la țintă?

O, Doamne! Atâtea întrebări…

Cine-i acel? Ei bine,

e cea mai sfântă dintre toate sfintele,

Prea Sfânta Nerușine…”

Articol publicat de contributors.ro