De același autor
Modificarea controversată şi abuzivă a Constituţiei este un proiect blocat. Cel puţin până la alegerile prezidenţiale de anul viitor. Indiferent de calculele nerealiste invocate de Victor Ponta, care pare să caute să aplice, în aceste zile, o algebră a disperării.
Legea referendumului, în forma gândită de USL – care prevede reducerea pragului de prezenţă la referendum la 30% şi introducerea condiţiei unui vot de 25% din alegători, pentru validarea rezultatelor – şi cu scopul expres pentru care a fost concepută – trecerea fără probleme a proiectului de Constituţie marca USL –, este constituţională, spune CCR. Totuşi, îşi va face efectul tardiv, adică după primul tur al prezidenţialelor de anul viitor. Sau nu şi-l va mai face.
Chiar dacă Victor Ponta susţine că referendumul pentru revizuirea Constituţiei poate fi organizat concomitent cu prezidenţialele, în primul sau al doilea tur de scrutin, susţinând că termenul de un an, solicitat de CCR, poate fi respectat, algebra disperării nu va putea schimba lucrurile. La fel, nu vor schimba lucrurile nici minciunile lansate de d-l Ponta, descalificante pentru poziţia de reprezentant al puterii executive a ţării. „Astăzi este 14 noiembrie, deci, în mod normal, în maximum zece zile, chiar dacă abuzează din nou preşedintele şi o ţine zece zile, ar fi 24“, afirma premierul, imediat după anunţarea deciziei CCR. Potrivit legii fundamentale, cele zece zile invocate de d-l Ponta curg din momentul comunicării către şeful statului a deciziei CCR, nu din momentul votului. Iar decizia CCR este anunţată, de regulă, în două-trei săptămâni după votul judecătorilor constituţionali. Adică, nu se va putea vorbi despre data de 24 noiembrie.
Chiar dacă premierul declară că, în cazul în care preşedintele Băsescu va refuza să promulge legea, actul de promulgare va fi semnat de către preşedinţii celor două Camere ale parlamentului, acest lucru nu va schimba datele problemei. Pentru că e doar un neadevăr spus cu o lejeritate inconştientă. Aceeaşi Constituţie – pe care d-l Ponta ori nu o cunoaşte, ori o ignoră – arată că promulgarea legilor se face de către şeful statului. Este o atribuţie preluată de preşedintele Senatului doar în condiţiile vacantării funcţiei prezidenţiale.
Şi mai e un aspect care pune sub semnul întrebării succesul Constituţiei USL. Referendumul pentru revizuirea legii fundamentale trebuie organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire – aşa prevede legea fundamentală. Or, nu e sigur că toamna viitoare va prinde actuala majoritate parlamentară în bune relaţii de convieţuire politică, pentru ca acest controversat proiect constituţional să fie adoptat.
Un proiect de Constituţie în care nu s-a pus accent, cum era de aşteptat şi cum s-a spus, pe modificarea ei acolo unde forma actuală s-a dovedit a fi generatoare de tensiuni – gen coabitarea între un şef de stat şi un premier cu opţiuni politice diferite ori suspendarea preşedintelui din funcţie.
Un proiect de Constituţie care oferă puteri discreţionare parlamentului – definit ca „organul reprezentativ al poporului român, forul suprem (sublinierea mea – n.a.) de dezbatere şi decizie al naţiunii şi unica autoritate legiuitoare a ţării“ –, ignorând principiul că orice stat democratic se bazează pe principiul limitărilor şi echilibrelor, pe o departajare între puteri, care să nu excludă însă cooperarea între ele. Or, în momentul în care, prin arhitectura constituţională, una dintre puteri este pusă deasupra altora, vorbim despre o abolire de jure a acestui principiu, despre distrugerea filonului democratic al statului.
Un proiect de Constituţie care, diminuând atribuţiile prezidenţiale, le sporeşte tot pe cele ale Legislativului. Artizanii noii legi fundamentale vor ca organizarea unui referendum să „se aprobe“ doar de către parlament. În condiţiile în care, acum, preşedintele, după consultarea parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional. Adică, vor vrea parlamentarii sau păpuşarii din spatele lor să lase poporul să se pronunţe pe o problemă de interes naţional, o vor face. Nu vor vrea sau nu vor avea interesul, nu o vor face. Iar în categoria problemelor de interes naţional nu vor mai fi incluse cele referitoare la revizuirea legii fundamentale. Prin urmare, orice modificare de Constituţie se va face ignorând vocea poporului, cea a reprezentanţilor poporului fiind unica acceptată. În plus, dacă până acum urmărirea penală a membrilor guvernului, pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei, putea fi cerută de Camera Deputaţilor, de Senat sau de preşedinte, se vrea ca viitoarea Constituţie să-i ia şefului statului acest drept, pentru a i-l lăsa exclusiv parlamentului. Iar exemplele pot continua.
Prin urmare, această modificare controversată şi abuzivă a Constituţiei este un proiect blocat, cel puţin până la alegerile prezidenţiale de anul viitor. Asta, indiferent de dorinţa unora dintre actanţii puterii, indiferent de calculele d-lui Ponta desprinse dintr-o algebră a disperării. //
