Constituţia, referendumul şi algebra disperării

Melania Cincea 19.11.2013

De același autor

Modificarea contro­ver­sată şi abuzivă a Constituţiei este un proiect blocat. Cel puţin până la alegerile prezidenţiale de anul viitor. Indiferent de calculele nerealiste invocate de Victor Ponta, care pare să caute să aplice, în aceste zile, o algebră a disperării.

Legea referendumului, în forma gândită de USL – care prevede reducerea pragului de pre­zenţă la referendum la 30% şi introducerea condiţiei unui vot de 25% din alegători, pen­tru validarea rezultatelor – şi cu scopul expres pentru care a fost concepută – trecerea fă­ră probleme a proiectului de Constituţie marca USL –, es­te constituţională, spune CCR. Totuşi, îşi va face efec­tul tardiv, adică după primul tur al prezidenţialelor de anul viitor. Sau nu şi-l va mai fa­ce.

Chiar dacă Victor Ponta susţine că refe­ren­dumul pentru revizuirea Constituţiei poate fi organizat concomitent cu prezidenţialele, în primul sau al doilea tur de scrutin, susţinând că termenul de un an, solicitat de CCR, poate fi respectat, algebra disperării nu va putea schim­ba lucrurile. La fel, nu vor schimba lu­cru­rile nici minciunile lansate de d-l Ponta, des­calificante pentru poziţia de reprezentant al puterii executive a ţării. „Astăzi este 14 no­iembrie, deci, în mod normal, în maximum zece zile, chiar dacă abuzează din nou pre­şe­dintele şi o ţine zece zile, ar fi 24“, afirma pre­mierul, imediat după anunţarea deciziei CCR. Potrivit legii fundamentale, cele zece zile in­vocate de d-l Ponta curg din momentul co­municării către şeful statului a deciziei CCR, nu din momentul votului. Iar decizia CCR este anunţată, de regulă, în două-trei săptămâni după votul judecătorilor cons­tituţionali. Adică, nu se va pu­tea vorbi despre data de 24 noiembrie.

Chiar dacă premierul declară că, în cazul în care pre­şe­din­tele Băsescu va refuza să pro­mulge legea, actul de pro­mulgare va fi semnat de că­tre preşedinţii celor două Ca­mere ale parlamentului, acest lucru nu va schimba datele problemei. Pentru că e doar un neadevăr spus cu o lejeritate in­conştientă. Aceeaşi Constituţie – pe care d-l Ponta ori nu o cunoaşte, ori o ignoră – arată că promulgarea legilor se face de către şeful statului. Este o atribuţie preluată de pre­şe­dintele Senatului doar în condiţiile vacantării funcţiei prezidenţiale.

 

Şi mai e un aspect care pune sub semnul în­trebării succesul Constituţiei USL. Refe­ren­du­mul pentru revizuirea legii fundamentale tre­buie organizat în cel mult 30 de zile de la da­ta adoptării proiectului sau a propunerii de re­vizuire – aşa prevede legea fundamentală. Or, nu e sigur că toamna viitoare va prinde ac­tuala majoritate parlamentară în bune re­laţii de convieţuire politică, pentru ca acest controversat proiect constituţional să fie adop­tat.

 

Un proiect de Constituţie în care nu s-a pus accent, cum era de aşteptat şi cum s-a spus, pe modificarea ei acolo unde forma actuală s-a dovedit a fi generatoare de tensiuni – gen co­abitarea între un şef de stat şi un premier cu opţiuni politice diferite ori suspendarea pre­­­şedintelui din funcţie.

Un proiect de Constituţie care oferă puteri dis­creţionare parlamentului – definit ca „organul reprezentativ al poporului român, fo­rul su­prem (sublinierea mea – n.a.) de dezbatere şi decizie al naţiunii şi unica autoritate legiui­toare a ţării“ –, ignorând principiul că orice stat democratic se bazează pe principiul li­mi­tărilor şi echilibrelor, pe o departajare între puteri, care să nu excludă însă cooperarea în­tre ele. Or, în momentul în care, prin ar­hi­tectura constituţională, una dintre puteri este pusă deasupra altora, vorbim despre o abolire de jure a acestui principiu, despre distrugerea filonului democratic al statului.

Un proiect de Constituţie care, diminuând atri­buţiile prezidenţiale, le sporeşte tot pe cele ale Legislativului. Artizanii noii legi fun­da­men­tale vor ca organizarea unui referendum să „se aprobe“ doar de către parlament. În con­di­ţiile în care, acum, preşedintele, după con­sultarea parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional. Adică, vor vrea parlamentarii sau păpuşarii din spa­tele lor să lase poporul să se pronunţe pe o problemă de interes naţional, o vor face. Nu vor vrea sau nu vor avea interesul, nu o vor face. Iar în categoria problemelor de interes naţional nu vor mai fi incluse cele referitoare la revizuirea legii fundamentale. Prin urmare, orice modificare de Constituţie se va face ig­norând vocea poporului, cea a repre­zen­tan­ţilor poporului fiind unica acceptată. În plus, dacă până acum urmărirea penală a mem­brilor guvernului, pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei, putea fi cerută de Camera Deputaţilor, de Senat sau de preşedinte, se vrea ca viitoarea Constituţie să-i ia şefului statului acest drept, pentru a i-l lăsa exclusiv parlamentului. Iar exemplele pot continua.

Prin urmare, această modificare contro­ver­sată şi abuzivă a Constituţiei este un proiect blocat, cel puţin până la alegerile prezidenţiale de anul viitor. Asta, indiferent de dorinţa uno­ra dintre actanţii puterii, indiferent de cal­culele d-lui Ponta desprinse dintr-o algebră a disperării. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22