Cum au dobândit clanurile interlope putere și influență?

Nu este niciun dubiu că multe din aceste clanuri au dobândit putere și influență cu complicitatea unor polițiști, a unor procurori, a unor judecători.

Melania Cincea 11.08.2020

De același autor

„Încep să cadă clanurile de interlopi”, declara recent ministrul justiției, Cătălin Predoiu. Ministrul de interne, Marcel Vela, vorbea și el despre o propunere de restructurare a ministerului care va avea drept consecință (și) destabilizarea rețelelor de interlopi. Sunt declarații care ar trebui auzite nu atât de exponenții crimei organizate, cât de protectorii lor din Justiție, Poliție, servicii speciale. Destructurarea rețelelor de crimă organizată, cu tentacule în instituții-cheie ale statului, nu va fi posibilă de azi pe mâine. Iar pentru eficiență, misiunea ar trebui precedată de o radiografie a situației, de răspunsuri clare la întrebarea: cum au dobândit aceste clanuri putere și influență?

Am privit, mulți dintre noi, siderați și revoltați la spectacolul național, pe care s-au înghesuit să ni-l transmită mai toate televiziunile, oferit de priveghiul și înmormântarea liderului unui clan interlop din București; unul din cele vreo 15 care și-au împărțit Capitala în zone de influență. Pe fundal, nu doar un cor de bocete, ci și amenințări, pe mai multe voci, cu răzbunări sângeroase la adresa clanului rival cu care șefu’ se încăierase după o partidă de barbut pe bani. Mulți bani. Făcuți așa cum se fac banii în lumea interlopă, în lumea crimei organizate.

Clanurile acestea care sfidează, impunându-și, ani la rând, propria lege – un ziar central inventaria, în urmă cu cinci ani, că aveau fiefuri în 23 de județe, adică în mai mult de jumătate din țară – , nu și-au consolidat recent și de pe o zi pe alta poziția pe piața crimei organizate. Și-au obținut banii, puterea și libertatea de a face ce vor în decursul multor ani în care nu au fost – decât rar sau la modul superficial – deranjate de autorități pentru ilegalitățile comise.

Un exemplu elocvent este la Timișoara, unde, în anii ‘90 – începutul anilor 2000, clanuri imobiliare au pus mâna pe sute de imobile, majoritatea istorice, din zona centrală a orașului. Autoritățile locale nu au investigat aceste retrocedări, despre care presa a scris ani buni. A fost nevoie să intervină, după mult timp, structura centrală a DNA pentru deschiderea unui dosar penal. Explicația „letargiei” sau „miopiei” autorităților locale poate fi găsită în actele de carte funciară ale unora dintre imobile ajunse în proprietatea unor foști procurori, judecători, notari, ofițeri de poliție.

Sunt ani de când, nestingherite, clanurile interlope își reglează conturi între ele, cu arme albe sau arme de foc, uneori în zona zero a marilor orașe, cum s-a întâmplat în toamna anului trecut, când două clanuri din București au făcut moarte de om chiar în fața Parchetului General. Sunt ani de când le-au înflorit afaceri imobiliare ilicite. Sunt ani și ani de când se dedau la sechestrări, la șantaje, de când percep taxe de protecție – anul trecut, presa vorbea chiar despre „un congres” național al interlopilor români, unde a fost „aprobată” afacerea unui proprietar de cazinouri și s-au stabilit taxele de protecție care urmau a-i fi percepute. Sunt ani de când aceste clanuri au pus pe picioare periculoase rețele de proxenetism, de cămătărie, de trafic de droguri și de persoane.

Deși de notorietate locală, astfel de încrengături ies oficial la iveală doar accidental; cum s-a întâmplat în 2010, în Neamț, când, după un asasinat mafiot, s-a aflat că șeful Poliției județene era protectorul unei rețele de cămătari. Rămâne întrebarea cum s-au cimentat astfel de complicități penale în Poliție, în MAI, sub nasul ofițerilor de la Protecția Internă – și, până nu de mult, de informații – care, prin lege, desfășoară activități de „identificare, contracarare și înlăturare a amenințărilor, vulnerabilităților și factorilor de risc la adresa informațiilor, patrimoniului, personalului, misiunilor, procesului decizional și capacității operaționale ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, precum și ale celor care pot duce la tulburarea gravă a ordinii publice”? Totuși, după niciun scandal de corupție care a implicat oameni din MAI sau din Poliție – și au fost destule, unele, răsunătoare –, nu a fost adus în discuție publică rolul acestei structuri, târâtă adesea în jocurile de putere ale unor politicieni. Este, de altfel, memorabilă o declarație în acest sens a lui Marean Vanghelie, care a precedat campania pentru prezidențiale din 2009: „Arhiva DGIPI este pe mâini bune”. Adică, ale unor oameni ai PSD, la vremea respectivă.

Nu este, deci, niciun dubiu că multe din aceste clanuri au dobândit putere și influență cu complicitatea unor polițiști, a unor procurori, a unor judecători – beneficiari de pensii speciale... – care le-au tolerat sau chiar le-au oferit protecție. Iar haosul în care PSD, ALDE și UDMR au aruncat Justiția penală, în ultimii ani, le-a venit mănușă și unora, și altora.

Deși destructurarea acestor rețele de crimă organizată cu tentacule în instituții-cheie ale statului nu va fi posibilă de azi pe mâine, operațiunea trebuie declanșată rapid, altfel există riscul erodării și mai accentuate a autorității instituțiilor care ar trebui să destructureze și să le împiedice altora ascensiunea. Înainte, însă, se impune o radiografie a modului în care aceste grupări de crimă organizată au reușit să-și asigure până acum protecție, o analiză a dosarelor care zac la Poliție, la Parchet, în instanțe, a deciziilor de scoatere sau neîncepere a urmăririi penale care vizează aceste clanuri. Se poate trece la tratament doar după un diagnostic corect și asumat. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22