De același autor
Imaginati-va pentru cateva clipe in pielea unui om puternic. Un om de afaceri de succes, instalat intr-un birou luxos ca in filmele americane. Un mahar. In dreptul portii, un om intre doua varste. Ar vrea sa fie soferul dumneavoastra. Aveti o gramada de treburi mai importante de facut, dar, ca intotdeauna, preferati sa-i cunoasteti personal pe cei care urmeaza sa va fie slujbasi. “De mult aveti permisul ? ” il intrebati. “Nu domnule director, n-am permis.” raspunde omul pe un ton neobisnuit de dezinvolt. “Sunt soferand”. Foarte surprins, va concentrati brusc toata atentia asupra personajului, si va treziti baiguind “Cum asa … soferand ?” “Pai sunt inscris la soferat” continua omul imperturbabil “da’ nu va faceti griji, am experienta, sunt soferand inca din 1996″. Il priviti din ce in ce mai fix. Ce-o fi vrand asta de fapt ? O fi nebun ? Sau vreun farsor ? O gluma proasta pusa la cale de niste prieteni ? Sau un amarat care vrea niste bani de pomana ?
Urmarea povestirii depinde fireste de raspunsul pe care vi l-ati dat la intrebarile de mai sus. Dar si de firea dumneavoastra, de ora la care v-ati trezit dimineata, de armonia vietii de familie, si o multime de alti factori. Poate ca i-ati explicat frumos individului ca nu e persoana potrivita pentru postul respectiv si l-ati condus politicos pe usa afara. Sau ati racnit ca o leoaica aparandu-si puii si omul a iesit de buna voie. Sau poate ca ati preferat sa continuati discutia in spirit de amuzament si bascalie, folosind si pe post de pronume de impolitete, apelativul tataie, daca respectivul era trecut de o anumita varsta. Va las asadar sa continuati fiecare in stilul propriu iar eu trec la un ton mai serios, academic.
Privind lucrurile din punct de vedere academic deci, permisul de conducere echivaleaza cu titlul de doctor. Acesta se obtine intr-o perioada cuprinsa in general intre trei si cinci ani sub indrumarea unui conducator de doctorat pe baza obtinerii unor rezultate de cercetare originale. Inainte de-a-l obtine, studentul, numit doctorand, nu tine cursuri – in afara de cazuri exceptionale – ci preda doar la seminarii. Cu alte cuvinte, nu preda decat tot sub indrumare, in speta cea a titularului cursului cu pricina. Un doctorand nu poate fi angajat pe un post de titular ; obtinerea titlului de doctor reprezinta in fapt inceputul veritabil al carierei universitare. Asadar a fi doctorand nu este un titlu de glorie academica, ci doar un statut precum “elev” sau “ucenic”. Iar a fi doctorand pentru o perioada mai lunga decat cea indicata mai sus este un fapt privit cu suspiciune de orice comisie de recrutare. Doctorandul care nu si-a terminat teza dupa cinci ani trebuie sa se inarmeze cu o justificare solida pentru ca universitatea la care a fost inscris sa nu decida excluderea sa. Aceste lucruri sunt niste banalitati pentru oricine cunoaste functionarea unui sistem academic. Numai ca ….
Ati avut vreodata curiozitatea sa cercetati CV-urile unor inalti demnitari care fac pe desteptii dupa sticla televizorului ? Va recomand acest exercitiu foarte instructiv. Iata cateva rezultate.
Catalin Croitoru, deputat, fost lider de sindicat in invatamant, a fost propus la un moment dat ca ministru al invatamantului de PDL. De formatie inginer de masini unelte, dl Croitoru are in spate o frumoasa cariera universitara la … Facultatea de Stiinte Juridice de la Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir unde conform CV-ului sau este lector din 2006, licentiat in stiinte juridice in 2008 (!), si … doctorand, bineinteles.
Norica Nicolai, europarlamentar, propusa la randul ei pentru postul de ministru al justitiei. Pe vremea cand era senatoare, dna Nicolai se lauda cu calitatea de doctorand in drept penal din 1991 incoace, calitate in care predase cursuri vreme de mai bine de zece ani la diverse universitati inca din anii 90. Anii au trecut iar dna Nicolai si-a actualizat CV-ul in consecinta, acum este tot doctorand dar doar din 2007 si lector la faimoasa univeristate Spiru Haret din acelasi an. A devenit specialista in stiitnte politice la Academia ONU pentru Lideri Politici (lol !). Iar pe CV-ul de la Parlamentul European, cel mai “periat” dintre toate, se lauda si cu … permisul de conducere categoria B.
Pe situl Camerei Deputatilor www.cdep.ro, veti gasi si alte CV-uri amuzante. Nu insa si pe cel al Elenei Udrea pe care o mana misterioasa l-a inlaturat. Stim insa ca dna Udrea a fost si ea doctoranda pana cand in urma unor acuzatii de plagiat a decis sa-si abandoneze teza. A fost si ea primita crestineste la Universitatea Cantemir in 2007 iar indemnizatia de lector a ajutat-o sa aiba un trai ceva mai bun.
Exemplele pot continua la nesfarsit : Tudor Chiuariu, care a predat cursuri fara a fi doctor vreme de mai bine de zece ani, inegalabilul Dan Sova, licentiat in drept si istorie, lector fara doctorat vreme de cinci ani, master fals la Londra, actualmente masterand part-time (sic !), Petru Lazaroiu, judecator la Curtea Constitutionala, lector fara doctorat (tot) la Universitatea Dimitrie Catemir inca din 1998 (!), ca sa nu mai vorbim de Mihnea Costoiu, ditamai rectorul al prestigioasei Politehnici Bucuresti, care nu are nici el doctoratul – o adevarata rusine nationala de care s-a vorbit prea putin.
Nu sunt multi cei dispusi sa lupte impotriva acestei uriase coalitii transpartinice a impostorilor academici. In nici un caz Victor Ponta, el insusi fals doctor si posesor al unui master fictiv, dar distins conferentiar la Universitatea Romano-Americana. Si nici ministra Ecaterina “Calamity” Andronescu, mai degraba ocupata sa-si apere seful si sa pareze atacurile in legatura cu propriile ei articole plagiate (In paranteza fie spus, dna Andronescu a adoptat metodele de aparare ale razboinicilor ninja: lanseaza cate o substanta chimica, de exemplu, Ba(Zn1/3Ta2/3)o3, producand astfel o perdea de fum). De fapt, singurul politician care a actionat impotriva practicilor de acest tip a fost Daniel Funeriu. In legea invatamantului promovata de dl Funeriu, articolul 301 reglementeaza in sfarsit situatia : lectorii trebuie sa fie doctori si obtinerea unei pozitii de titular e conditionata si ea de obtinerea respectivului titlu. Cat timp va rezista insa aceasta lege ? Lectura paginii web a Universitatii Dimitrie Cantemir
http://www.ucdc.info/cd/cd_facultati.php?fid=D
ne sugereaza raspunsul. Vedem acolo cadrele didactice ale universitatii si CV-ul lor respectiv…care lipseste insa din dreptul unora : Petru Filip, Corina Dumitrescu, William Branza, Catalin Croitoru, Alina Gorghiu, Titus Corlatean… numai politicieni unul si unul. De altfel dl Croitoru si complicele sau Petru Filip au inceput deja primele atacuri, prin propuneri legislative favorabile universitatilor particulare.
Stiu ce veti crede despre povestirile mele. Ca oricat ar fi ele de revoltatoare, nu au nici un impact asupra alegatorilor. O arata sondajele. O spune si Victor Ponta, foarte multumit. Sigur ca pentru cineva din afara mediului academic gravitatea acestor fapte este mai greu de sesizat, mai cu seama daca iti arunca dna ministru Andronescu praf de tributil fosfat in ochi. Si nu veti auzi la televiziuni stiri-BOMBA de genul celor cu soferii :
“Profesorul X a predat fara permis si a nenorocit o intreaga promotie de tineri studenti.”
Aceasta nu inseamna ca astfel de lucruri nu se intampla. Si nu insemna ca ele nu afecteaza pe toata lumea. Fiindca stimate alegator, acesti profesori-impostori sunt “formatorii” celor care mâine vor fi la randul lor profesori in scolile in care va vor invata copiii, directori in intreprinderile in care veti lucra si lideri politici in tara in care veti trai. Imaginati-va deci ca sunteti un om puternic. Ca aveti macar pentru o zi puterea de-a alege pe cel care va va conduce. Ati alege un soferand ?
.jpeg)
