Aici sunt banii Dumneavoastră!

După douăzeci de ani de la căderea comunismului, România are o reţea naţională de autostrăzi în lungime de numai 332 km. Ungaria are 858 de km., la o suprafața de două ori şi jumătate mai mica decât a României. De fapt, lungimea rețelei de autostrăzi construite în ultimile două decenii însumează doar 200 de km, segmentul Bucureşti - Piteşti (128 km) fiind moştenire de la defunctul regim.

Nimeni n-a contabilizat câți bani s-au cheltuit pentru autostrăzi, dar s-au cheltuit mulți. În principiu, Curtea de Conturi veghează şi dă seamă, inclusiv contribuabilului, asupra cheltuirii banului public. Dar pe pagina de internet a Curții nu figurează informații că acest sector important de cheltuieli din bani publice i-a stat vreodată în atenție. Poate i-a stat, dar rezultatele, catastrofice, vor fi fost considerate secret de stat.

Altfel am fi aflat de ce kilometrul de autostradă construit în România e mai scump ca în Germania, de ce reabilitarea tronsonului Bucureşti - Piteşti a avut costuri asemănătoare unei autostrazi noi şi cine e vinovat pentru starea execrabilă de după reabilitare.

În sectorul autostrăzi, şosele şi drumuri naționale s-au făcut averi frumoase. Banii au dispărut în buzunarele băieților deştepți, aproape la fel de deştepți ca cei din energie, care sunt cei mai deştepți şi cei mai bogați. Însă dacă ai vrea să înfingi inscripția „aici sunt banii dvs.”, undeva, la capătul tunelului pe unde dispar banii dai de o firmă agreată de un partid, de un politician sau mai mulți politicieni, într-o veselă hîrjoneală transpartinică pe bani publici. Oriunde ai săpa în solul mănos şi bănos al țării, când e vorba de corupție, dai de comorile lui Ali Baba, uneori şi de Ali Baba însuşi şi de tovarăşii lui.

Este exact ce i s-a întâmplat unei Comisii Europene care a cercetat cum au fost folosiți banii dați României în cadrul unui program pentru reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene şi străzi urbane. Conducerile a patru judeţe (Teleorman, Buzău, Ilfov şi Tulcea) sunt acuzate că au trucat licitaţiile prin care s-au atribuit lucrări de sute de milioane de euro. Și cum viața le potriveşte pe toate, corupția fiind fără culoare politică, două județe sunt conduse de oameni din PSD şi două de oameni din PDL.

Cele mai deochiate matrapzlâcuri s-ar fi petrecut în Teleorman, unde baronul PSD Liviu Dragnea, preşedintele Consiliului Județean, a favorizat firma Tel Drum. Omul a dezmințit orice implicare. S-a aflat însă că a fost un apropiat al firmei încă  de la privatizare, la care a pus şi umărul, şi că de atunci firma a  câştigat pe banda rulanta contracte de reabilitări şi modernizări de drumuri din județ, făcând profituri de milioane de euro, chiar şi la vreme criză.

Bombonica de pe colivă, aceaşi firmă s-a ocupat şi de renovarea unui hotel, privatizat cu cântec şi deținut de Bombonica Dragnea, chiar soția celui mai potent baron local. Pe deasupra şi generos mecena al PSD, ceea ce i-a înlesnit cariera şi ascensiunea în partid, dar şi accesul la surse şi resurse financiare, inclusiv fonduri europene.

Pentru licitațiile cu dedicație, Dragnea va fi cercetat de organele abilitate. În apărare, poate invoca un articol din Constituiție, unic în Europa, conform căruia averea dobândită se prezumă licită, ceea ce s-ar traduce prin „hoțul nedovedit e negustor cinstit”, şi rămâne şi banii, sau poate angaja un avocat specializat în tergiversarea proceselor până prescrierea faptei.

Însă banii rău folosiți vor fi înapoiați Uniunii Europene, iar România este în pericol să piardă finanțări de 700 milioane de euro. Pierdere grea pentru țară acest baron de Teleorman! Dar şi o piatră de moară de gâtul PSD-ului. Care va trebui să aleagă Cum a făcut-o cu europarlamentarul Adrian Severin, lăsat din brațe pentru suspiciuni de corupție, şi cu fostul ministru Hildegard Puwak, dispărută din viața politică pentru deturnare la bani europeni pentru uzul familiei. Deşi sumele la care s-au dedulcit cei doi erau derizorii față de milioanle manipulate de Liviu Dagnea.

La pagubă mare, pagube colaterale pe  măsură!

Articol publicat si pe www.eruopalibera.org.