Simulările, etapa 2017

E nevoie de o armonizare între două viziuni radical diferite despre ce trebuie să testeze aceste examene și cum se raportează ele la nivelul general al școlii.

Raluca Alexandrescu 21.03.2017

De același autor

 

Săptămâna trecută s-au desfășurat în toate școlile și liceele simulările la evaluarea na­țio­nală pentru clasa a VIII-a și la examenul de ba­calaureat (au participat elevii claselor a XI-a și a XII-a). Rezultatele vor fi afișate pe 31 martie, ca­len­darul fiind ușor decalat față de anul școlar trecut, ceea ce face prematură o comparație. Ceea ce deja s-a comentat destul de mult este nivelul scăzut de dificultate al unora dintre subiecte (la istorie, de exemplu), unde a fost în mod limpede favorizată testarea ca­pacității de înțelegere (și de sinteză) a unor texte, și nu capacitatea elevului de a re­pro­du­ce în sinteze mari un eveniment sau o pe­ri­oadă istorică. La română, una dintre pro­ble­mele discutate îndelung a fost decupajul ne­fe­ricit operat în versurile unei poezii de Ion Pil­lat, la subiectele de evaluare națională, clasa a VIII-a. Discuțiile s-au dizolvat la sfârșitul săp­tămânii în temele mult mai atrăgătoare me­diatic ale știrii (false?) privind un joc care îm­pinge adolescenții la sinucidere sau la marea ceartă în marele partid ALDE, dintre aripa Voi­culescu (alias Daniel Constantin) și aripa Tă­ri­cea­nu. Plus, bonus, postarea de pe Facebook a lui Nicușor Dan despre negocierile cu Da­cian Cioloș.

 

Când vine vorba de subiecte la exa­me­ne­le na­ționale, e de la sine în­țe­les că nu poți mulțumi pe toa­tă lu­mea. Vor fi auzite voci ca­re vor deplânge raportarea pe sis­te­mul „la hectar“ a ra­tei de suc­ces, construită pe hi­mera unor note obținute prea ușor, așa cum vor exista și ar­gu­mente pri­vind cuplarea gra­du­lui de di­ficultate a su­bi­ec­te­lor cu ni­velul general al ele­vi­lor din pre­universitar și cu modul de pre­dare. Nici unele, nici altele din aceste voci nu greșesc.

 

Da, poate aceste subiecte sunt prea ușoare, poate că ele pavează drumul spre studii su­pe­rioare unor elevi care nu ar trece de un filtru mai sever. Sistemul de învățământ este cons­truit în cerc vicios, alimentează universitățile cu elevi slab pregătiți, obișnuiți să ia ușor no­te mari. Nu toți elevii sunt așa, dar există un climat general de dezabuzare pe care oricine aflat în contact cu preuniversitarul românesc îl simte. Profesorii, elevii, părinții fac parte din acest sistem, îl deploră, dar îl alimentează în același timp. Ceea ce nu înseamnă că ni­meni nu face vreun efort, sau că toți pro­fe­sorii, sau toți elevii, sau toți părinții consimt la dezabuzare. Generalizările prezintă defectul fundamental că pierd din vedere detaliul care poate schimba, culmea, chiar și perspectiva asu­pra ansamblului. Și totuși, ce se poate răs­punde când un elev încadrat în categoria „bun“ declară că la liceu „nu se mai întâmplă nimic“ (în afară de rezerva firească a frondei la adolescență)? Ce model de cultură ins­ti­tu­țională poate stimula practica de a trata școa­la vinerea după-masa în regim de fără frec­vență pentru că se întâmplă să se suprapună peste planurile de week-end ale familiei (iar școala închide ochii)?

 

Discuția despre subiectele de la examene (și olimpiade) și gradul lor de dificultate țintește, mai general, spre finalitatea școlii. Ce ne do­rim de la absolvenții de liceu? Asiduitate și spi­rit critic fundamentat pe cunoștințe bine asi­milate: acesta ar fi, ca să spunem așa, „pa­che­tul de bază“. Evident că la competențele/ca­litățile minimale se adaugă, în funcție de vii­toa­rea carieră aleasă, cerințe suplimentare, spe­­cifice domeniului sau ariei de studii alese.

 

Asiduitatea nu se măsoară ușor (numărul de absențe poate fi oare un criteriu suficient?), dar se constată, de pildă, la intrarea la fa­cul­ta­te, când studenții intepretează uneori li­ber­tatea de a frecventa anumite cursuri ca pe o in­vitație la vizitarea instituției exclusiv în tim­pul sesiunilor de examene.

 

Spiritul critic fundamentat pe cunoștințe so­li­de se cuantifică, de exemplu, prin com­pe­ten­țe­le PISA în domeniul lecturii. Când un elev nu este în măsură să citească și să înțeleagă un text, el este considerat „analfabet func­țio­nal“. Despre procentajul îngrijorător la care s-a ajuns în acest domeniu s-a tot scris, iar re­zul­ta­tele testului PISA 2015 (publicate în de­cem­brie 2016) ne plasează, cu un scor de 434 de puncte, în pluton cu Emiratele Arabe, Bul­ga­ria, Turcia, Costa Rica și Trinidad Tobago.

 

Din această perspectivă, ideea unor subiecte ca­re să mobilizeze elevul la înțelegerea și in­ter­pretarea unor texte istorice nu pare de­pla­sa­tă, ba dimpotrivă. Citind subiectele date la si­mularea probei de istorie de la ba­ca­lau­reat, se poate evident obiecta că baremul es­te cons­truit în așa fel încât mulți elevi să ia o notă de trecere (alimentând astfel o logică a nu­me­re­lor mari, în detrimentul calității). Su­biec­tele de departajare presupun însă un co­mentariu pe text care face apel la capacitatea de în­țe­le­ge­re și la cunoștințe de bază solide, fără de ca­re orientarea în surse devine ane­voioasă.

 

E o dezbatere deschisă și, mai mult, e nevoie de o armonizare între două viziuni radical dif­e­ri­te despre ce trebuie să testeze aceste exa­me­ne și cum se raportează ele la nivelul general al școlii. Dezbatere la rândul ei legată de eter­na problemă a finanțării, construită actual­men­te exclusiv pe aceeași logică de tip cantitativ.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22