De același autor
Pe 29 iunie 1941, din ordinul lui Ion Antonescu, mii de evrei din Iaşi au fost luaţi din locuinţele lor de către soldaţi şi jandarmi şi duşi în curtea Chesturii Poliţiei. Mulţi au fost ucişi în propriile case sau pe stradă, printre ei aflându-se femei şi copii. La Chestură, au fost maltrataţi şi jefuiţi, apoi s-a tras în plin asupra lor în ziua care avea să rămână cunoscută sub numele de „Duminica Neagră“. Sutele de cadavre au fost cărate timp de două zile în gropi comune din Cimitirul Evreiesc. Pe 30 iunie, supravieţuitorii au fost duşi la gară şi urcaţi în două trenuri de marfă, închise ermetic. Primul dintre ele a circulat, până pe 6 iulie, prin mai multe localităţi din zonă, oprindu-se, în final, în comuna Călăraşi. Într-o căldură sufocantă, înghesuiţi în vagoanele încinse, fără aer şi fără apă, peste 1.000 de evrei şi-au pierdut viaţa. Al doilea tren a mers doar până la Podu Iloaiei, aflat la 20 de km de Iaşi, într-o cursă lentă, pe durata a 8 ore. La destinaţie, au fost descărcaţi din vagoane peste 1.200 de morţi.
Nu se cunoaşte numărul exact de victime ale Pogromului de la Iaşi. Sursele arată că, în acele zile, au pierit între 3.200 şi 14.000 de evrei. Anul trecut, în pădurea Vulturi din comuna Popricani a fost descoperită o groapă comună cu rămăşiţele câtorva zeci de evrei, printre care şi copii. Există indicii care arată că peste 2.000 de cadavre au fost îngropate de-a lungul conductei care alimenta Iaşiul cu apă potabilă.
Pentru a comemora 70 de ani de la Pogrom, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ a organizat o serie de evenimente la Iaşi, în zilele de 27 şi 28 iunie 2011. În prezenţa ambasadorilor Statelor Unite şi Cehiei, a unor diplomaţi germani şi israelieni, a oficialităţilor ieşene şi a istoricilor, dar mai ales cu participarea a sute de reprezentanţi ai comunităţii evreieşti din ţară şi din străinătate, la Cimitirul Evreiesc din Iaşi şi la gropile comune de la Podu Iloaiei şi Târgu Frumos au fost depuse coroane de flori. În Iaşi, au fost dezvelite plăci comemorative la fosta Chestură şi la Gară, la Sinagoga Mare a fost inaugurat un nou obelisc în memoria victimelor Holocaustului, iar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ a avut loc o masă rotundă pe tema Pogromului de la Iaşi. În cadrul aceloraşi evenimente comemorative, au fost vernisate două expoziţii - una cu fotografii, documente şi mărturii privind Pogromul, alături de artefacte găsite în groapa comună de la Popricani, şi una de pictură, reunind lucrări despre Holocaustul din România ale artiştilor participanţi la taberele de creaţie ale Institutului „Elie Wiesel“ – şi au fost proiectate filmele Duminica Neagră şi Călătoria lui Gruber.
Cei şase supravieţuitori ai Pogromului care mai trăiesc în România au primit titlul de „Cetăţean de onoare“ al Municipiului Iaşi. Andrei Călăraşu, Constantin Benone, Leizer Finchelstein, Marcel Fischer, Iancu Ţucărman şi Leonard Zăicescu au vorbit despre experienţele groaznice trăite în „trenurile morţii“, despre viaţa şi realizările lor profesionale de după război, dar şi despre importanţa recunoaşterii oficiale a crimelor din 1941, pentru ca asemenea orori să nu se mai repete. Gestul unui bărbat care a afişat un banner cu mesajul „Stăpâni veţi ajunge dacă noi vom pieri“ în timpul manifestărilor de la Iaşi demonstrează câtă dreptate au aceşti supravieţuitori.
Citeste si despre: pogromul de la Iasi, groapa comuna de la Podul Iloaiei, Duminica Neagra, Calatoria lui Gruber, victimele Holocaustului.
