De același autor
În consecință, speranța sa exprimată explicit este ca modificările să fie considerate „fie și parțial conforme” cu cerințele europene, pentru că știe că nu au cum să fie deplin conforme. Spre deosebire de premierul Dăncilă, care declara că modificările au fost făcute în urma consultărilor cu prim- vicepreședintele CE Frans Timmermans, Tudorel Toader nu a spus nimic despre Comisia Europeană. Este limpede de altfel că OUG pe legile justiției a fost redactată pentru a-l mulțumi pe Liviu Dragnea și cohorta de politicieni penali care îl susține iar țintele sale principale sunt procurorii independenți din DNA și DIICOT.
De altfel, singura cerință care, în versiunea inițială, răspundea recomandărilor Comisiei de la Veneția, și anume amânarea pensionării magistraților cu vechimea de 20 de ani, a fost redusă de la patru sau cinci ani, cât era inițial, la puțin peste un an, adică pînă la finele anului 2019. Cu alte cuvinte, ministrul a cedat în fața protestului celor 400 de judecători convocați de judecătoarea CSM Lia Savonea, care cereau să iasă la pensie imediat, și a amânat haosul din justiție doar până anul viitor, când pensionarea în masă a judecătorilor va bloca procesele, deoarece judecătorii care îi vor substitui pe cei pensionați au dreptul să ceară reluarea examinării tuturor probelor. Și până termină cu acest proces de examinare, poate intervine și termenul de prescriere a delictelor comise de acuzați, nu-i așa?
Dacă magistrații mai așteaptă un până la încasarea pensiilor „nesimțite” plătite de contribuabilul român acestei caste de privilegiați, în schimb în privința procurorilor ministrul a acționat radical, pregătind depopularea parchetelor: vechimea în magistratură necesară pentru ocuparea funcțiilor de conducere din parchete - DNA, DIICOT,P ÎCCJ - crește la 15 ani, iar pentru angajarea în DNA și DIICOT, vechimea crește de la 8 la 10 ani. Prima vizată ar putea fi Alexandra Lăncrănjan, care instrumentează dosarul TelDrum, pentru că are o vechime de opt ani, deși și-a câștigat ulterior postul prin concurs. Dar ea nu va fi singura, pentru că toți procurorii tineri vor fi eliminați. Chestiunea vechimii elimină de fapt o mare parte din procurorii cooptați în DNA și DIICOT după reforma justiției inițiată de Monica Macovei în 2005 și deschide porțile pentru revenirea procurorilor care s-au distins în epoca Stănoiu, ceea ce echivalează cu o restaurație și confirmă politica de subordonare politică a magistraților dusă de la bun început de guvernul Dragnea-Dăncilă. Totodată, potrivit Procurorului General Augustin Lazăr, prin modificarea vechimii dublată de schimbarea regimului detașărilor, adică prin eliminarea Procurorului General din acest proces, magistrații detașați la București pentru a instrumenta dosarul privind violențele jandarmilor din 10 august ar putea fi pus în dificultate, de vreme ce de acest dosar se ocupau și procurori militari detașați la București.
Printre prevederile ticălase ale ordonanței adoptate azi de guvern se mai numără și dreptul ministrului justiției de a sesiza Inspecția Judiciară cu privire la existența unor indicii privind comportamentul necorespunzător al unor procurori. Ministrul, numit politic, primește deci cadou un instrument de intimidare a procurorilor de care până acum nu dispunea. Nu ne mirăm așadar că textul nu a fost supus aprobării Comisiei de la Veneția, care probabil că nu este de acord ca numirea procurorilor șefi să fie apanajul ministrului, adică al unui om politic, chiar dacă interviurile de selecție vor fi difuzate în direct pe internet.
Dezastrul probabil că nu se oprește aici, pentru că declarațiile ministrului Toader au fost doar parțiale, omițând o serie de aspecte ce figurau în proiectul de OUG făcut public de presă. Și nimeni nu l-a întrebat cum de a putut guvernul să adopte un text care nu are avizul CSM, care a primit vineri un proiect ce a fost modificat duminică. Mai mult, potrivit judecătorului Cristi Danileț, OUG adoptată astăzi este neconstituțională, pentru că modifică legi adoptate de parlament înainte ca ele să-și fi produs efectul. Deși ar avea datoria să sesizeze CCR, avocatul poporului Victor Ciorbea probabil că nu o va face, pentru că nu va mușca tocmai el mâna care îl finanțează atât de generos.
Este limpede că actul normativ nu a avut drept scop armonizarea legilor justiției cu recomandările Comisiei de la Veneția, ale GRECO și ale Comisiei Europene, ci mai degrabă sfidarea lor și sporirea controlului politic asupra justiției.
Constatăm încă odată cât de neputincioase sunt puținele forțe democratice în fața asaltului fărădelegii. Dar cum ar putea fi altfel, când PNL este condus de un lider ales pentru că a bagatelizat anticorupția în campania sa electorală; inițiatorul reformei justiției, Traian Băsescu, a devenit dușmanul anticorupției, iar președintele Iohannis a plecat în Italia după o tăcere asurzitoare de câteva săptămâni. Rămân de gardă la căpătâiul independenței justiției doar Forumul Judecătorilor, USR și partidul lui Dacian Cioloș - de care deocamdată nu se teme nimeni. Așteptăm cu interes reacția Comisiei Europene. Nu pentru că ar schimba ceva, ci doar pentru că ne ajută să ne mai răcorim.
