De același autor
Trezita in mod miraculos din adormire, Curtea de Conturi a aruncat o caruta de noroi pe obrazul partidelor politice: PC, PSD, PNL vor fi nevoite sa returneze aproape 10 miliarde de lei, primiti sub forma unor donatii de la firme cu datorii la stat. Desi legea prevedea clar ca societatile cu datorii la stat nu au voie sa faca donatii partidelor politice, aflam acum oficial ca astfel de donatii au fost nu numai facute, ci si acceptate. Cand a venit vorba de finantarea campaniei electorale, politicienii au inchis ochii si nu au verificat provenienta sumelor. Indiferent de zelul cu care oficialii PNL s-au grabit sa ne asigure ca vor returna pana la ultimul leu, pata ramane si nu face decat sa confirme suspiciunile care planau de mult asupra surselor de finantare ale partidelor. Trebuie sa spunem apoi ca returnarea banilor nu este un gest de probitate, caci a fost ordonata de Curtea de Conturi. Iar pe noi, preocupati cum suntem acum de reforma clasei politice, ne-ar interesa nu numai aspectul financiar, ci si sanctiunile pe care partidele ar trebui sa le aplice trezorierilor sai. Fara un astfel de demers nu vom putea crede in reforma morala a politicii romanesti. Pe de alta parte, poate ca nici nu ar trebui sa fim naivi si sa credem in Mos Craciun.
Daca liberalii, vinovati doar de 1,28 miliarde primite ilegal, au dat dovada cel putin declarativ de disponibilitatea de a-si corecta greseala, Partidul Conservator a fost cat se poate de sfidator si amenintator. Poate si pentru ca fusese aratat cu degetul ca beneficiar al celei mai mari sume considerate a fi donatie ilegala: 4,73 miliarde de lei vechi, provenite chiar de la firmele care-i apartin lui Dan Voiculescu, SC Intact Advertising si SC Grivco. Domnul Voiculescu nu numai ca neaga ca ar fi avut datorii, ci mai si tuna si fulgera la adresa instantei. Mai mult, ca sa distraga atentia opiniei publice, il provoaca pe presedintele Basescu, cerandu-i sa-si explice aprecierile putin magulitoare asupra conservatorilor. In plutonul marilor beneficiari ai donatiilor ilegale, pe locul doi, dupa PC, se afla PSD, cu 3,27 miliarde de lei vechi. In cazul PSD insa donatiile ilegale nu explica in totalitate opulenta afisata pana nu demult de partid: tot guvernul ii statea la dispozitie cu mijloace logistice oferite pe gratis, iar consiliile judetene, dominate tot de PSD, acordau contracte pe bani publici firmelor oamenilor de afaceri apropiati. Avem motive sa presupunem ca o parte din acesti bani erau canalizati spre partid. Cum probabil s-a intamplat cu marile societati comerciale de stat, care au beneficiat de-a lungul anilor de sute de milioane de dolari venite din partea statului sub forma de ajutoare. In timp ce companiile s-au dus de rapa, directorii si liderii sindicali au prosperat, ca si parlamentarii locali. Nu este greu sa intelegem acum de ce a fost atat de greu pentru PSD sa satisfaca cerintele UE la capitolul concurentei: reglementarea ajutoarelor de stat conform normelor europene taia pur si simplu o sursa de finantare indirecta pentru partid de la buget. Avem temei, asadar, sa credem ca raportul CCR nu dezvaluie decat o mica parte a practicilor dubioase prin care au fost finantate partidele politice, mai ales cele aflate la putere. Chiar si asa el este foarte instructiv: aflam de pilda ca mai multe organizatii locale ale PSD nu au publicat in Monitorul Oficial donatii in valoare de 1,47 miliarde de lei. De asemenea, PRM si UDMR sunt si ele in defect cu publicarea unor donatii in valoare de 2 miliarde si, respectiv, 1,6 miliarde pentru 2004. Pe de alta parte, PSD Satu Mare a primit bani de la Fundatia Umanitara Eurodemocratia, care nu avea dreptul de a face donatii partidelor politice. Si tot la Satu Mare, PSD a incalcat legea desfasurand activitati economice pentru a-si suplimenta veniturile, in speta prin inchirierea ilegala a unei parti din sediul Eurom Bank.
In mod normal, acest raport al CCR ar fi trebuit sa reziste mai mult de o zi in atentia opiniei publice. Desi limitat, el sugereaza amploarea neregulilor care viciaza viata publica romaneasca si ar fi trebuit sa declanseze anchete si dezbateri. Inutil sa spunem ca nu a fost asa, nu neaparat din vina presei, ci din cauza valului de ilegalitati, abuzuri, cazuri de evaziune fiscala si de neplata a datoriilor catre stat care devin publice zilele acestea. Nu in ultimul rand, prea s-a concentrat asupra conflictului dintre Ministerul Finantelor si cluburile de fotbal care datoreaza statului in jur de 20 de milioane de dolari, dupa unele surse, campioane la datorii fiind cluburile mari - Steaua, Dinamo, Rapid si Otelul Galati, conduse de prosperi oameni de afaceri. Marea “generozitate” a lui Gigi Becali, care arunca cu sutele de dolari pe stadioane, apare acum ca o sfidare fata de toti romanii care-si platesc darile catre stat.
Prima concluzie pe care o tragem din cele enumerate mai sus este ca informatiile privind ilegalitatile de tot felul au fost intotdeauna la indemana, dar institutiile abilitate nu au vrut sa le vada. A doua concluzie este ca operatiunea de asanare a economiei si societatii romanesti se afla abia in faza de testare. Pana la executari silite si falimente mai avem probabil de asteptat. In acest rastimp, merita insa sa observam ca, atunci cand exista vointa politica, nu este deloc greu sa demasti si sa sanctionezi abuzurile si ilegalitatile. Urmeaza, in mod logic, ca aceasta vointa a lipsit guvernantilor de pana acum. Quod erat demonstrandum.
