Politica de tip AUR

Definind ofensiva PSD împotriva sa drept „o acțiune politică cu retorică de tip AUR”, premierul Ilie Bolojan a rezumat esența politicii promovate de PSD: atacuri primitive, în limbajul comun epocii Dragnea, lui Călin Georgescu și AUR, menite să destabilizeze un premier care încearcă să pună ordine în haosul financiar generat de PSD în epoca Iohannis. PSD se folosește, așadar, de AUR, creația sa și a serviciilor, pentru a-și menține poziția de forță în coaliția de guvernare: indiferent dacă Ilie Bolojan va fi îndepărtat sau nu, amenințarea AUR va fi mereu prezentă, va ține în șah coaliția și va impune acceptarea solicitărilor PSD ca alternativă preferabilă față de ieșirea partidului din coaliție și realizarea unei coaliții cu AUR. Astfel, AUR potențează PSD în toate scenariile politice actuale. De altfel, exact în acest scop a și fost creat.

Acestui obiectiv îi servește reactivarea detașamentului huliganic al AUR, prin scandalul făcut de George Simion și ceilalți extremiști în Parlament cu prilejul votării solicitării SUA de a amplasa echipamente militare în România. În ultima vreme, AUR îi scosese în prim-plan pe Dan Dungaciu și pe Petrișor Peiu, retrăgându-i în plan secund pe George Simion și pe Marius Lulea, într-o tentativă de cosmetizare care urma să-l transforme într-un partid frecventabil în Europa, posibil partener de guvernare al PSD. Doar că George Simion este mai priceput când este nevoie de un scandal în Parlament. Și era nevoie de acest scandal pentru a paraliza orice dezbatere onestă pe tema războiului din Iran și a oportunității aprobării accesului SUA la bazele militare din România. Cum altfel decât cu pumnul AUR putea fi închisă gura celor care susțineau că războiul lui Trump încalcă dreptul internațional, nu este o operațiune NATO, nu este asumat de partenerii europeni din Alianță, care nu au fost nici consultați, nici anunțați? Cine mai îndrăznea să-l contrazică pe președintele Dan, care a sfidat realitatea susținând că echipamentele americane ar fi defensive (nu sunt) și că România ar fi mai sigură în urma amplasării lor pe teritoriul ei (nu are cum să fie), când orice critică la adresa agendei pro-trumpiste a președinției i-ar fi atras eticheta de extremist? Opoziția acelorași extremiști față de parteneriatul strategic cu Ucraina, semnat a doua zi la Cotroceni, nu este o dovadă de inconsecvență, ci susține politica anti-ucraineană a lui Trump și a MAGA, de care nici PSD nu este străin.

În plan intern, AUR este partenerul natural al PSD în tentativa de a zdruncina din temelii poziția premierului Bolojan, prin torpilarea bugetului rațional propus de guvern. Ambele partide propun măsuri populiste, mascate de o retorică umanitară (mame, copii cu dizabilități, veterani etc.) fără acoperire financiară, care ar anula tot efortul echipei premierului. Ambele partide joacă pervers, recurgând la o retorică stângistă simplistă și aberantă economic, axată pe pretinsa favorizare a „bogaților” și a multinaționalelor în dauna „săracilor”. Strategia promisiunilor fără acoperire, de tipul apartamentelor de 35.000 de euro, a asigurat de altfel ascensiunea AUR și pe cea a lui Călin Georgescu. Acesta din urmă revine și el în prim-plan, grație Realitatea Plus, pentru a-i da replica protejatului SRI Sebastian Ghiță. Acesta a afirmat că Georgescu i-ar fi mărturisit încă în 2021 că ar căuta susținerea rușilor și a sârbilor pentru alegerile din 2024. Să fie oare o coincidență faptul că un om al serviciilor îl prezintă pe Călin Georgescu ca fiind exclusiv omul rușilor, implicit străin de serviciile românești, exact după ce consilierul prezidențial Marius Lazurcă a respins ideea unei prezențe rusești în instituțiile românești? Cum afirmațiile domnului Lazurcă au declanșat un val de critici, trebuia generată o nouă diversiune, pentru ca pericolul rusesc să poată fi întruchipat exclusiv de Călin Georgescu. Cei care nu au uitat susținerea sa subterană de către PSD și PNL, cu posibile complicități ale MAGA, oricum nu au acces la televiziuni.

Cu toate perdelele de fum ale retoricii PSD-AUR, câteva lucruri sunt destul de clare: 1. AUR este de partea lui Trump și a lui Putin, ostil UE și Ucrainei. La fel și PSD, dar mai discret; 2. AUR este partenerul PSD în ofensiva anti-Bolojan, mai exact, AUR face parte din jocul PSD și al serviciilor care comandă ambele partide.

Din păcate, nu putem fi siguri că președintele Nicușor Dan joacă împotriva PSD-AUR, atâta vreme cât președintele vântură idealul nerealist al aducerii electoratului extremist de partea forțelor prodemocratice și proeuropene. Se pare că are nevoie de o scuză pentru a justifica totala inacțiune față de servicii și față de auriștii din instituțiile statului și, din păcate, față de distanțarea tăcută, dar efectivă de eforturile UE de a construi împotriva Rusiei o strategie militară coordonată.

În concluzie, politica „de tip AUR” nu este doar a AUR, ci și a PSD și a unor tabere din serviciile pe care șeful statului tot ezită să le reformeze și se manifestă nestingherită în instituțiile statului și în mass-media. Ea se întinde ca o pecingine pentru că, deocamdată, la nivel politic, i se opune doar o minoritate reunită în jurul lui Ilie Bolojan. De AUR nu vom scăpa însă decât dacă scăpăm de PSD, căci peștele corupției de la cap se împute, și dacă serviciile vor fi cu adevărat epurate de relicvele de tip securist care simpatizează cu Rusia lui Putin. Mingea este, așadar, în curtea președintelui Dan, care deocamdată se preface că nu o vede.