De același autor
Deși alegerile locale s-au încheiat, cu breșe majore în blocul psd-ist, scandalul continuă, căci PSD nu se poate împăca cu pierderile suferite în București. Cel mai strident zgomot îl fac deja fostul primar al sectorului 1, Daniel Tudorache, și Gabriela Firea, din motive diferite, dar cu efecte similare privind generarea haosului, confuziei și neîncrederii în procesul democratic.
Este ușor să spunem că psd-iștii, ca demni urmași ai comuniștilor, nu știu să piardă, dar nu este 100% corect. PSD și-a acceptat înfrângerea în 1996 și chiar în 2004 și a contestat violent doar la prezidențialele din 2009 și la localele din 2020. Ceea ce s-a întâmplat anul acesta ține de fapt de două elemente caracteristice pentru acest partid decis să țină România într-o stare de eternă subdezvoltare, singura care îi asigură un electorat captiv: 1. groaza rețelelor de tip mafiot din administrația locală față de perspectiva de a pierde accesul la banii publici și, mai ales, de a răspunde penal pentru neregulile pe care le-au comis; și 2. incapacitatea PSD de a se adapta exigențelor unei Românii în schimbare și progres și de a găsi altă strategie pentru alegerile parlamentare decât aruncatul cu murdărie în ventilator, menit să mascheze eșecul înregistrat la urne. Este o strategie perdantă, după cum s-a văzut pe 27 septembrie, dar care ne va irita la maximum până pe 6 decembrie, pentru că PSD altceva nu știe, oricâte basme ar spune domnul Dâncu despre reformarea partidului și atragerea intelectualilor. Ce om educat și cu bun simț s-ar apropia oare de un partid care recurge la Oana Lovin și Dana Budeanu ca agenți electorali, precum și la manipulări primitive, de tipul minciunilor cu care Antena3 a însoțit imaginile prezentate - probabil ilegal - din sediul BES1?
Cum despre Daniel Tudorache se vorbește deja că ar fi omul de paie al lui Marian Vanghelie, ne putem gândi că și strategia sa de a contesta alegerile este inspirată de același personaj, mai versat și mai inteligent decât domnul Tudorache. Nicio rețea de tip mafiot nu poate renunța de bună voie la resursele celui mai bogat sector al Capitalei. Scopul demonstrațiilor din fața BES1 a fost inițial de a-l intimida pe președintele BES1, procurorul Nicolae Sprîncu, devenit țintă a unei campanii mizerabile de linșaj mediatic la Antena3, la Realitatea Plus și la RomâniaTV, fiind prezentat ca un personaj dubios, afiliat unor organizații străine, doar pentru că a protestat față de modificările operate de PSD și sateliții săi în legile justiției. De altfel, xenofobia primitivă este tot mai intens promovată de televiziunile mai sus amintite într-un dezmăț de tip prm-ist care amintește de începutul anilor 1990 și de era Dragnea, care, iată, nu s-a încheiat. Se vede că PSD nu poate depăși acest discurs, mai ales în timp de criză. Iar dacă domnul Sprîncu nu a cedat, cum nu a cedat nici BEC, la presiunile mafioților și videochatistelor conectați la PSD, poate, totuși, vor ceda instanțele civile, speră Daniel Tudorache, care promite că va contesta în contencios administrativ toate deciziile și documentele care privesc sectorul 1 - adică se angajează la hărțuirea doamnei Clotilde Armand - altă țintă a linșajului mediatic xenofob - pe termen lung, doar-doar va ceda nervos. Și, pentru ca hărțuirea să fie totală, președintele BES1 a fost reclamat la SIIJ, adică dat pe mâna Adinei Florea înainte ca SIIJ să fie desființată, probabil după alegeri.
Deși strategia este anacronică și probabil nu va convinge electoratul rațional, tenacitatea și lipsa de decență a rețelelor mafiote nu trebuie subestimate, cum nu trebuie ignorate nici tentaculele acestora în instituțiile statului, inclusiv în justiție. Războiul cu aceste rețele nu se va sfârși curând, mai ales dacă partea adversă - PNL, USR PLUS - va lăsa garda jos și va slăbi vigilența.
În ceea ce privește strategia PSD pentru parlamentare, este limpede că ea se bazează tot pe scandal, căci, la fel ca Didina Mazu, această Gabriela Firea avant la lettre, PSD „voiește scandalul cu orice preț”. De aceea a și creat amenințarea cu amânarea alegerilor pentru 14 martie, pentru care nu există temei constituțional, dar care poate să fie folosită ca argument permanent în dezbaterea electorală. În acest tip de campanie negativă încape destul de bine și acuzația că PNL, USR PLUS și „statul paralel” au furat alegerile locale.
Perdele de fum, tone de gunoi aruncate în spațiul public - atât mai poate oferi PSD în 2020. De aceea nici nu o poate anihila deocamdată pe Gabriela Firea, care se luptă cu disperare pentru supraviețuirea în prim-planul politicii, motiv pentru care nu se oprește din vorbit, țipă că a fost trădată, cu argumente ridicole, amenință și ea cu plângeri penale și face presiuni asupra lui Marcel Ciolacu, care ar dori, știm cu toții, să scape de ea și să se înțeleagă, de pildă, cu Robert Negoiță. Dar faptul că în PSD se desfășoară o luptă pentru putere, în care Gabriela Firea se simte vizată, alături de o serie de oameni ai lui Liviu Dragnea, nu înseamnă că PSD își va schimba discursul și strategia sau că va fi mai puțin dependent de rețelele mafiote de care este legat organic și profund. Reinventarea PSD este un mit în care nu crede nimeni - nici măcar în interiorul partidului. Groapa de gunoi a istoriei este pregătită și are răbdare. //
