De același autor
Traian Băsescu are de dat un test esenţial mai puţin în faţa propriului partid, cât mai degrabă în faţa simpatizanţilor săi, a celor care au continuat să-l susţină în ciuda greşelilor, extravaganţelor sau compromisurilor sale: testul Monica Macovei.
Mulţi dintre cei care au rămas pro-Băsescu nu se regăsesc printre alegătorii PDL, dar în actuala conjunctură marcată de restauraţia foştilor securişti şi propaganda televiziunilor arondate politic, democrat-liberalii i-ar putea atrage de partea lor dacă ar conta pe Monica Macovei, ca preşedintă a partidului.
Traian Băsescu trebuie să se decidă repede cum îşi foloseşte influenţa pe care o mai are asupra partidului: dacă joacă totul pe Elena Udrea, aşa cum a lăsat deja să se înţeleagă sau dacă schimbă miza pe Monica Macovei.
În fond cele două democrat-liberale par să corespundă cu cele două personalităţi ale preşedintelui: Dr. Jekyll, cel bun, corect, ireproşabil şi opusul său Mr. Hyde, cel rău şi imoral. Macovei, luptătoarea împotriva corupţiei, inflexibilă şi austeră versus Udrea, adepta compromisului ca motor al politicii, flexibilă şi dependentă de lux. Traian Băsescu trăieşte aproape simultan cele două ipostaze, dar la lumina zilei, imaginea sa tinde mai degrabă spre Dr. Jekyll, de aceea alegerea pe care o are de făcut n-ar trebui să fie atât de complicată, în ciuda ataşamentului său faţă de frumoasa blondă care a învăţat de la el fără dificultate tertipurile şi şiretlicurile politicii autohtone.
Preşedintele ştie că PDL se află într-un punct mort, că din interiorul partidului nu sunt şanse să apară nici un fel de idei noi, care să suscite interesul publicului şi că nici favorita sa, nici actualul şef al democrat liberalilor nu reuşesc să iasă din banalitate prin propunerile sau discursurile lor. În schimb Monica Macovei are permanent proiecte şi idei pe care le lansează fie la Bruxelles, fie la Bucureşti pornind de la problemele create de marea corupţie. Pentru Macovei corupţia este principala piedică în modernizarea ţării, este cauza stagnării economiei şi unul dintre motivele eşecului PDL. Această obsesie i-a creat şi cele mai multe antipatii, iar cei mai mulţi politicieni o urăsc sincer fiindcă, legile şi instituţiile făcute în perioada când era ministra Justiţiei îi stânjenesc, le afectează afacerile, veniturile şi familiile. Nici în PDL nu are prea mulţi fani, tocmai fiindcă a încercat să cureţe partidul de uscături şi a vrut să impună criterii bazate pe merite pentru ascensiunea în Parlament şi în instituţiile publice.
Monica Macovei este probabil, după Traian Băsescu, cel mai influent politician român la Bruxelles şi singura din România care are o agenda proprie clară la nivel naţional şi european. Preşedintele intuieşte că deşi Udrea ştie să se bată cu toate mijloacele, legale sau subterane pentru a câştiga o luptă, totuşi Macovei este cea care poate duce mai departe proiectul politic început de el.
Grupul reformiştilor strâns de Băsescu şi adus în PDL pentru a face diferenţa faţă de alte partide rămâne marginal dacă preşedintele nu mai mizează o dată pe aceşti intelectuali, care nu l-au abandonat niciodată. Traian Băsescu va decide dacă PDL rămâne un cufăr vechi şi închis plutind în derivă, cu sau fără tocuri, dar în acelaşi timp îşi va asuma şi eventuala plecare a inteligentiei partidului, dacă nu găseşte o soluţie prin care oamenii rămaşi fideli lui, inclusiv Elena Udrea să o susţină pe Macovei pentru preşedinţia partidului.
P.S. Ideea lansată de Emil Boc: Udrea şefă PDL şi Macovei candidată pentru preşedinţia României în 2014 este interesantă, dar ineficientă, fiindcă partidul ar putea să o lase in offside, cum a făcut şi cu Băsescu la referedumul de astă vară, dacă în fruntea democrat-liberalilor nu se află o echipă coerentă şi dedicată.
.jpg)
