De același autor
Președintele s-a întâlnit cu principalii lideri ai secuilor și le-a vorbit despre subiectele care-l preocupă pe el: descentralizarea, autonomia locală și, eventual, regionalizarea, dacă se va găsi o formă care să ducă la “modernizarea administrației” și apoi, prin “creștere economică”, să genereze mai multe locuri de muncă. Klaus Iohannis le-a spus direct că nu este de acord cu autonomia pe criterii etnice și a lăsat să se înțeleagă că regionalizarea e o temă prea sensibilă pentru a fi readusă în discuție. În schimb, a pus pe tapet, ceva mai discret decât o fac de obicei politicienii de București, “soarta tinerilor din zonă care nu vorbesc bine limba română”. Poate că nu e un alt fel de a spune povestea regățenilor sau moldovenilor aflați în trecere prin Ținutul Secuiesc, repetată până la saturație, pentru a fi crezută de toată lumea în cele din urmă: cineva care vine, spre exemplu, din București și intră într-un magazin de pâine e salutat în ungurește și, chipurile, nu primește pâinea dorită fiindcă răspunde în românește.
Poate că președintele îi înțelege și pe cei care nu vor să învețe bine românește, cu riscul de a avea mai puține șanse, dar vrea să-i ajute pe ceilalți care și-ar dori să știe, dar din cauza manualelor demodate și a profesorilor neimplicați nu au nicio șansă. Există maghiari care-și trimit copiii în tabere de limba română, așa cum fac familiile autohtone cu dare de mână care-și duc copiii în tabere de limba engleză.
