Revista 22

De același autor

„România nu va accepta niciodata teoria drepturilor colective pentru minoritati” a declarat presedintele Traian Basescu in Slovacia, tara in care aversiunea fata de maghiari are aceleasi cote ca in România.

Declaratia presedintelui român are legatura cu revendicarile maghiarilor care insista sa se regaseasca in cadrul proiectului de regionalizare si Tinutul Secuiesc, zona istorica a secuilor si maghiarilor, care cuprinde trei judete locuite preponderent de maghiari: Harghita, Covasna si Mures.

Ce inseamna, insa, drepturi colective? Practic, nu exista nicio incompatibilitate logica intre ideea de drepturi ale omului si drepturi ale popoarelor (sau grupurilor) atita timp cit intelegem drepturile popoarelor ca fiind drepturile indivizilor care actioneaza ca membri ai unui grup si nu ca drepturi ale grupului impotriva individului.

De pilda dreptul popoarelor la autodeterminare, este un drept colectiv, de care a beneficiat si Romania in 1918, cind s-a unit cu Transilvania si cu Basarabia. Un alt drept colectiv este dreptul grupurilor nationale, etnice, rasiale sau religioase de a nu fi distruse ca grup; si nu exista niciun impediment de a recunoaste aceste drepturi colective.

In Tirolul de Sud sau regiunea Bolzano, cum prefera sa ii spuna italienii, comunitatea vorbitorilor de limba germana a primit o autonomie largita in anii 1970, dupa negocieri care au durat 20 de ani intre diplomatii de la Roma si cei de la Viena. Acolo functioneaza dreptul colectiv, fara ca majoritatea sa fie in vre-un fel afectata sau fara ca Tirolul de Sud sa fi fost anexat de Austria, desi se afla la granita dintre cele doua tari.

Tinutul Secuiesc, pentru care si-ar dori maghiarii autonomie este in centrul Romaniei, dar deocamdata aceasta chestiune nu se poate negocia intre Bucuresti si Budapesta. Oficialitățile români resping orice discutie pe aceasta tema, care deocamdata ramine tabu.

Presedintele Traian Basescu, un apropiat al grupului radical al maghiarilor si un adept al ideii de descentralizare, dar nu pe criterii etnice pare tot mai tentat sa se desparta de perioada lui toleranta. Acum trei saptamini, in mijlocul nationalistilor români adunati la Izvorul Muresului, a spus ca „Ungaria este un focar de instabilitate” si ca statul român „isi va asuma leadership-ul punerii la punct a Budapestei”. Presedintele român a fost destul de dur si probabil ca a exagerat atunci cind a spus ca in aceasta regiune „politica Budapestei a inceput sa creeze dificultati statelor care au o minoritate maghiara pe teritoriul lor”. Replicile sale taioase nu aveau un adresant precis, dar loviturile le-a primit aliatul si amicul sau Viktor Orban, premierul ungar, cel care anul trecut, la referendumul pentru suspendarea lui Traian Basescu, le-a cerut maghiarilor sa nu mearga la vot, sprijinindu-l in acest fel pe presedintele român.

De fapt, Traian Basescu s-a inflamat dupa ce Vona Gabor, liderul partidului extremit Jobbik din Ungaria, a declarat la o intilnire a tineretului maghiar din Transilvania ca va apara drepturile maghairilor din România asumindu-si inclusiv responsabilitatea unui conflict intre cele doua tari.

Extremisti din Ungaria sint in opozitie, de aceea declaratiile tot mai vehemente ale presedintelui român ar putea avea un singur scop, cel de a atrage voturi din bazinul nationalistilor români, aceiasi care sint gata sa inghita si ideea unirii cu Basarabia.

Aticol publicat si pe site-ul europalibera.org.