De același autor
Subiectul zilei legat de cultura arhitecturii în România este cel al timbrului de arhitectură, care face parte din categoria timbrelor culturale și este metoda pe care a ales-o statul român pentru a asigura resurse dedicate evoluției și promovării culturii. Este subiectul zilei pentru că se discută în parlament o inițiativă de modificare a legii dedicate timbrelor culturale, cea care a permis arhitecților în ultimii zece ani să pună la punct un sistem de finanțare a proiectelor culturale dedicate arhitecturii, cu consecințe benefice vizibile și notabile. Sistemul riscă să fie modificat datorită intereselor legate de resurse, de bani, care la rândul lor însemnă putere și prestigiu, dacă nu mai mult. O bătălie a intereselor s-a declanșat între diferite organizații de creatori din domeniul culturii pentru a beneficia de aceste resurse și a nu le împărți cu alții, iar arhitectura nu este tratată distinct ci împreună cu literatura, muzica, cinematografia sau artele plastice.
Cultura arhitecturii se naște, dezvoltă și menține cu eforturi și contribuții. Calitatea, educația și performanța nu sunt atribute care apar de la sine, nu sunt forme de supraviețuire sau direcții firești spre care o comunitate tinde prin mecanisme de autoreglare similare evoluției speciilor. Arhitectura de valoare se formează și se extinde greu dar se distruge ușor, deși este expresia cea mai evidentă a culturii unei comunități. Iată de ce în diferite părți ale lumii au luat naștere diferite modalități de stimulare a acestei culturi. Problema valorilor de patrimoniu este în general preluată de guverne și structuri publice locale, dar și de ONG-uri dedicate. Arhitectura recentă, atât nenăscută cât și proaspăt apărută este îngrijită de organizațiile profesionale ale arhitecților, conectate la fenomene și implicate cu câțiva pași înaintea celorlalți. Rolul acestor organizații excede de multe ori interesele unui grup profesional. Există două categorii mari de organizații ale arhitecților, cele pentru arhitecți și cele pentru arhitectură, adică pentru societate și comunități. Ceea ce este subtil și remarcabil rezidă în faptul că, dacă arhitectura este bine valorizată și servită, arhitecții sunt implicit poziționați favorabil, fără ca reciproca să fie valabilă.
Ordinul Arhitecților din România este acel tip de organizație prezentă în multe țări, bazată pe o lege a profesiei de arhitect și mandatată de stat să gestioneze profesia sub cele mai importante aspecte ale ei. Principiul fondator este cel al existenței unor profesii reglementate special, datorită interesului public pe care îl prezintă și care este recunoscut de societate. Din categoria acestor profesii fac parte medicina, avocatura, farmacia și altele care, privite dintr-un anumit unghi de vedere țin de drepturile fundamentale ale oamenilor. Iatăși principiile noastre în legătură cu timbrul de arhitectură:
1. OAR admite și încurajează posibilitatea ca mai multe organizații de arhitecți să beneficieze de timbrul de arhitectură, cu condiția ca acestea să aibă calitatea oferită de stat de a fi de interes public sau de utilitate publică, ca o garanție a rolului și politicilor acestor organizații în raport cu interesele arhitecturii. Considerăm că mai multe organizații sunt opțiuni complementare și că existența unor diferențe este stimulativă în sens competițional.
2. OAR consideră că fiecare arhitect este cel care trebuie să decidă, în legătură cu timbrul de arhitectură aferent propriei creații, cărei organizații îi conferă încrederea de a folosi această resursă. OAR a pus la punct un sistem prin care fiecare arhitect își exprimă această opțiune în momentul în care proiectul său este înaintat administrațiilor spre autorizare printr-o mențiune scrisă. Oricând un arhitect poate să dedice această resursă unei alte organizații recunoscute, dacă are motive pentru aceasta.
3. Utilizarea resurselor din timbrul de arhitectură trebuie făcută numai pentru categoriile de proiecte specificate de lege, respectiv proiectele culturale, într-o manieră total transparentă, pe bază de competiție, organizată în conformitate cu un regulament și cu jurii competente, alese și aprobate de forurile ample de decizie ale ordinului.
4. OAR dedică în fiecare an aceste fonduri proiectelor care se înscriu în liniile strategice, explicit anunțate, care pe termen mediu și lung urmăresc deschiderea către societate, beneficiara arhitecturii. Fondurile sunt orientate către educație și formare profesională, integrarea cu celelalte profesii ale construirii și interdiscilinaritatea, cultura generală a arhitecturii în cadrul societății, buna guvernanță în legătură cu construirea, cercetării și criticii, toate necesare unui bun cadru pentru conservarea și dezvoltarea mediului construit.
Aceste rânduri doresc să comunice ceea ce arhitecții din ordin realizează cu timbrul de arhitectură. E vorba de cei care primesc conform legii dreptul de semnătură în baza căruia își pot asuma responsabilitatea asupra creației lor, implicit și asupra timbrului de arhitectură. Această practică trebuie să continue pentru că a dovedit că reușește să contribuie substanțial la apropierea necesară dintre oameni și arhitectură. O deviere de la aceste principii ar fi o pierdere greu de estimat, motiv pentru care mizez pe maturitatea deja arătată de mai mulți parlamentari și experți, care au înțeles și apreciat direcția pe care arhitecții din ordin au dat-o atimbrului de arhitectură.
Șerban Țigănaș este preşedintele Ordinului Arhitecților din România.
