De același autor
Săptămâna trecută a fost prezentat primul buget al Administraţiei Donald Trump. Este vorba de liniile generale ale bugetului, o versiune detaliată urmând a fi prezentată în luna mai. Chiar dacă va fi respins sau nu de Congres, acest document aduce un element suplimentar în încercarea noastră de a înţelege noua politică americană şi mai ales angajamentul său pe plan extern. Un buget „Hard Power“, titra prestigioasa revistă lunară americană The Atlantic, cu referire la creşterea cu aproximativ 9% (54 de miliarde de dolari) a bugetului Apărării. Acest lucru va însemna mărirea efectivelor, creşterea dotărilor şi mai multe fonduri destinate cercetării-dezvoltării. Pe scurt, avem de-a face cu unul dintre cele mai importante bugete destinate armatei americane în timp de pace, comparabil cu alocările din timpul Administraţiei Reagan.
Pentru cei care sperau însă că această creştere substanţială va însemna şi o prezenţă americană pe măsură pe mapamond, există şi un element de îngrijorare izvorât din faptul că fondurile structurii destinate operaţiunilor externe (Overseas Contingency Operation) au fost reduse. Îngrijorarea este cu atât mai întemeiată cu cât bugetul Departamentului de Stat a fost redus în mod substanţial, cu aproximativ 29%, de la 55 la 39 de miliarde de dolari, suficient pentru a asigura buna funcţionare a aparatului diplomatic şi a celor 250 de ambasade, consulate şi oficii externe, dar insuficient pentru a menţine cooperarea internaţională la nivelul din anii precedenţi. Directorul bugetului federal, Mick Mulvaney, a explicat noua viziune care domneşte la Casa Albă: „Preşedintele a făcut campanie afirmând că va cheltui mai puţin în străinătate şi mai mult în Statele Unite“, cu referire clară la cele spuse în repetate rânduri de d-l Trump: „Sarcina mea nu e de a reprezenta lumea. Sarcina mea consistă în a reprezenta Statele Unite ale Americii“ sau, pur şi simplu, „America first“. Acest lucru se regăseşte şi în alocarea de 1,5 miliarde de dolari (cu previziunea ca în anul următor să se aloce 2,6 miliarde, potrivit directorului bugetului federal) pentru lucrări destinate construcţiei barierei de securitate de la frontiera cu Mexicul, pentru a reduce afluxul de imigranţi clandestini pe teritoriul SUA. Alocările bugetare destinate Afacerilor Interne cresc cu 7%. Tăierea drastică a bugetului Departamentului de Stat, în special a alocărilor destinate Agenţiei pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), se poate traduce şi printr-un angajament financiar mai redus în incintele multilaterale, pentru agenţiile specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi, evident, pentru programele de cooperare bilaterală. Potrivit noii administraţii de la Washington, este necesară şi o reducere a participării americane în programele organismelor financiare internaţionale, precum Banca Mondială. Este evident că avem de-a face cu o îndepărtare de la linia tradiţională în care angajamentul destinat forţelor armate mergea în paralel cu susţinerea programelor Departamentului de Stat.
În vizorul tăierilor bugetare se află şi Agenţia pentru Protecţia Mediului, care riscă să piardă nu mai puţin de 31% din fonduri (2,6 miliarde de dolari), ceea ce va însemna şi reducerea cu 3.200 de posturi, practic o cincime din efective, dar pune sub semnul întrebării şi participarea americană la Fondul Verde al ONU. La adevărate cure de austeritate, mai puţin atractive pentru observatorii externi interesaţi mai ales de politica externă americană sunt supuse şi următoarele departamente şi agenţii federale: Sănătate (minus 18%), Agricultură şi Muncă (minus 21% fiecare), Comerţ (minus 16%), Educaţie (minus 14%), Justiţie (minus 20%). În viziunea noii administraţii, alocările bugetare destinate susţinerii culturii şi mass-media ar trebui eliminate, deşi acestea nu reprezentau decât în jur de 500 de milioane de dolari. Potrivit locatarului de la Casa Albă, aceste activităţi însă nu intră în sfera publică. De asemenea, Administraţia Trump intenţionează să reducă programele de reabilitare a locuinţelor, de cercetare destinate energiilor alternative şi pentru securitatea nucleară, dar şi cele destinate construcţiei de infrastructură, deşi în chiar discursul de victorie Donald Trump a promis o adevărată politică de ameliorare a infrastructurii SUA. Este vorba de o mai bună gospodărire a fondurilor, astfel încât reducerile nu vor afecta angajamentele asumate, au ţinut să asigure surse din interiorul administraţiei de la Casa Albă. O uşoară scădere, de numai un procent, este prevăzută şi pentru NASA, deşi preşedintele Trump a declarat în faţa Congresului că doreşte ca agenţia spaţială să reia programele destinate zborurilor cu echipaj uman.
În concluzie, avem de-a face doar cu un proiect care prezintă în linii mari orientările bugetare ale Administraţiei Trump. În următoarele săptămâni, Congresul îşi va prezenta propria viziune, iar programul bugetar definitiv va fi votat abia în vară. Indiferent de rezultatul negocierilor dintre Congres şi Casa Albă, proiectul de buget arată că, pentru cel care se va afla cel puţin patru ani în Biroul Oval, redimensionarea angajamentului extern al SUA reprezintă o adevărată prioritate.