De la Marea Unire, la Uniunea interlopă

Am recitit "Memoriile" lui I.G.Duca. Ele ne oferă fresca situaţiei politice din vremea războiului pentru reîntregire şi descriu primii ani de viaţă ai României Mari.

Sunt acolo multe lucruri interesante: tratativele de pace – în care Aliaţii au mai lăsat principiile auto-determinării naţiunilor şi şi-au urmărit cinic interesele... Dificultăţile de armonizare dintre regăţeni şi ardeleni. Primirea entuziastă a Regelui Ferdinand de către nobilii maghiari din Transilvania, fericiţi că i-a scăpat de comuniştii lui Bela Kuhn.

Dar peste sărăcie, oarece corupţie, dincolo de şarjele partizane şi mai presus de chichiţele intrigilor de cabinet, Duca dă măsura unui om politic de pe vremuri: cultivat, patriot, capabil să ducă o frază pînă la capăt şi un raţionament până la dezarmarea oricărui adversar.

Politicianul liberal are, bunăoară, eleganţa de a fi generos cu posteritatea ilustrului competitor din tabăra conservatoare, P.P Carp: îl critică, dar nu-l umileşte, îi pomeneşte ratările, omagiindu-i totodată calităţile. Ce vremuri !

Acum, într-o Românie care mai are puţin până la centenarul Marii Uniri, situaţia politică e mult mai jalnică, orice am spune. Diferenţele regionale de mentalitate şi dezvoltare economică se menţin. Însă rivalităţile politice au coborât la nivel de cocină, bodegă şi maidan din spatele blocului. Avem mai mulţi politicieni agramaţi decât analfabeţi avea un sat din Muntenia, la 1919. Dl Antonescu, un profesor de istorie care şi-a chinuit deopotrivă studiile şi elevii dornici să-l mai vadă pe la ore, face figura unui Demosthene modern şi e celebrat ca geniu oratoric, sub cupola unui Parlament unde au triumfat, lamentabil, înghionteala, sudoarea mitei şi obrăznicia ţoapei.

În locul domnilor cu monoclu, pieptar alb, papion şi redingotă, defilează prin piaţa publică o curioasă faună de şmecheraşi cu tupeu, ageamii cu opinii ferme şi parveniţi pe care costumul, oricât de scump, continuă să stea prost. Brătianu, Carp, Maniu, Goga şi alţii asemenea erau oameni cu şcoală, fluenţi vorbitori de franceză, germană, engleză şi... română, inşi educaţi, citiţi, care ştiau să ţină tacâmurile la un dineu şi să salveze o conversaţie!

Nu ne putem permite să continuăm această declasare a elitei conducătoare. Trebuie să-i aducem în prim planul politic pe oamenii care NU au idei plagiate, convingeri ipocrite şi apucături găunoase, cu parfum penal. În clubul politic euro-atlantic există oameni de veritabilă ţinută, care nu au ce discuta cu un Şova sau feluriţii "doctori" între ghilimele. A propos: Dottore se prezintă luni la Washington.

În septembrie 2011, când preşedintele Băsescu adopta, împreună cu preşedintele Obama, Declaraţia bilaterală de parteneriat strategic pentru secolul 21, în vreme ce eu semnam, alături de dna Clinton, Acordul privind amplasarea elementelor de scut anti-rachetă, presa uselistă prezenta vizita drept un mare eşec ! Dar faptele sunt fapte. Să vedem cu ce revine acasă Dr. Ponta, care trece a doua oară Oceanul anul acesta, după sejurul de la Miami. Cică s-ar vedea cu vicepreşedintele Biden. Dacă se confirmă, sper să-i promită şi lui că nu va mai încerca să atace justiţia, ca să-şi salveze partidul.

Sursa: evz.ro.