Banalitatea infamiei

Cu elanuri verbale macho-terentiene în Parlament, gogoși aduse într-o valiză pentru jurnaliști, amenințări, glume de duzină și epurare forțoasă de voci critice din partid. Plus cumpărare de parlamentari loiali „puciștilor” cu funcții dedicate rudelor lor. Ne și întrebăm unde o să mai coboare nivelul politicii românești.

Altfel, ajunge tot omul la sațietate când diverși heralzi din spațiul public tot vestesc sfârșitul „disperatului” lider de partid și de stat. Numai că, în loc să plece din politică, răpus de normalitate, jupânul cel mișel e „alive and well”: azi exclude din partid nemulțumiți, mâine plănuie remanieri în Guvern, poimâine pune la cale OUG-uri și (noi) legi care fac țăndări democrația. Între două legi sau decizii favorabile ale CCR, îl împroașcă pe Iohannis cu vorbe de ocară ce i se potrivesc lui însuși: „infractor”, „un om în panică, nervos și iritat”. În logică, asta se cheamă anti-categorie. La fostul cârciumar, e numai o bădărănie.

Nemaivorbind că lipsa lui totală, absolută de scrupule „legitimează” sfidările altor ticăloși, în notele de subsol ale politicii momentului, cum sunt cele ale lui Tudorel Toader, ministrul Justiției transformate în „lazaret”. Epidemia de ticăloșie e în floare. Și nu mai miră pe nimeni, de pildă, după atâtea normalizări, că supra-instanța care anchetează magistrații cară deja dosare grele de la Parchetul Militar (SPM), chiar dacă întârzierea lor e cauza pentru care România pierde procese la CEDO. E vorba de dosare nesoluționate în ultimii 30 de ani, cum ar fi represiunea de la Brașov, din 1987. Urmează, foarte probabil, Revoluția și 10 august. Dar totul e normal, nu-i așa?, în țara condusă de un recidivist care drăcuie în Parlament și invită jurnaliștii să-i pozeze părțile corporale intime.

Dar, dacă e „normal”, nu înseamnă că nu e grav. Banalizarea ticăloșiei și a mitocăniei are efecte soporifice. Dar cine adoarme în democrație se poate trezi într-o țară care nu mai e liberă. Spectacolele dezgustătoare ce ocupă paginile ziarelor, provocate de paranoia și vulgaritatea acestui ins ascund realități sociale mai dure și tragice: zeci de mii de copii care se culcă nemâncați sau copii care se sinucid de dorul părinților plecați „la muncă” în străinătate, simțindu-se uitați și abandonați. Spitale care ar putea să-i încânte pe „biocentriști”, unde huzuresc bacteriile și gândacii – spitalele regionale antropocentrice proiectate cu Uniunea Europeană fiind doar un prilej de sfadă naționalistă între inenarabilul Codrin Ștefănescu și comisarul european Corina Crețu. Altfel, construcția numitelor spitale tocmai a fost iar amânată. PSD n-a fost interesat de ele decât în campanie, pentru amăgirea naivilor cu promisiuni. În realitate, partidul baronilor e avantajat de mizerie, subdezvoltare și sărăcie, pentru că doar așa poate ține populația dependentă de pomeni electorale. Zis și făcut: cu Rovana Plumb, întoarsă cu cheia de Vâlcov și Dragnea, se duc toate investițiile din fonduri europene la fund. Succesul e garantat. România pesedizată rămâne una din cele mai subdezvoltate țări din UE: fără infrastructură, fără spitale, fără viitor.

Între timp, nici PNL, partidul de pseudo-opoziție, nu stă degeaba. Zece parlamentari PNL tocmai au cerut anchetarea Papaya Advertising, agenția care a realizat videoclipul distopic „Copiii referendumului”, inspirat de filmul Povestea slujitoarei. Adică parlamentarii „liberali” se ocupă de cenzura libertății de exprimare, în ton cu infamia dominantă. În timpul liber, liderii PNL Orban & Turcan îl împroașcă cu vitriol pe Cioloș, pentru că a spus adevărul că partidul lor privește spre trecut și e la fel de interesat de (sub)dezvoltarea țării ca PSD. În loc să se delimiteze de acesta din urmă, PNL se cufundă tot mai mult în aceeași mlaștină a ipocriziei și cinismului politic.

Între timp, se pregătește votarea în PE a unei rezoluții dure despre statul de drept din România. Cu 10 august, cu represiune, cu legile justiției, cu prigoana împotriva ONG-urilor. Parcă și vedem cum România ar putea fi declarată inaptă să preia președinția UE. Pentru europeni, e totuși o glumă proastă să vadă marionetele cârciumarului cu valize în fruntea guvernelor din UE. Dăncilă, Daea sau Vasilescu sunt cam prea colorați și inepți pentru steagul constelației europene. Calamitatea națională Vasilica a compromis destul România la Bruxelles ca să vrea cineva să o vadă printre liderii Europei. Dragnea ar trebui poate să o pună prim-ministru tot pe Plumb, ministresa de profesie care a înfundat fondurile europene și educația, ca și organizația PSD Dâmbovița, unde a fost impusă președinte interimar în locul exclusului Țuțuianu. Că tot e Europa în criză, cu imigranții, cu Brexit. Cu Plumb în fruntea Consiliului UE, ar fi șanse serioase ca toată Europa să devină în curând o nouă Atlantidă.