De același autor
Reducerea pragului de participare pentru validarea unui referendum, care a fost adoptata ieri de Senat si trimisa Camerei Deputatilor, este neconstitutionala in situatia aplicarii pentru validarea unui referendum de modificare a Constitutiei din 1991. Reducerea pragului este neconstitutionala si in cazul prevazut de articolul 95 (3) privind referendumul de demitere a presedintelui. Prin comparatie, aceasta prevedere este constitutionala – desi deficienta din alte motive – in alte situatii, inclusiv referendumul legislativ, de consultare sau chiar referendumul pentru adoptarea unei noi constitutii. In acest articol, ma limitez la tema momentului, si anume reducerea pragului de validare aplicata referendumului de modificare a Constitutiei din 1991.
Nu se poate modifica cu o majoritate de 30% plus unu din populatie o constitutie care a fost adoptata (si apoi modificata ulterior) cu o majoritate de 50% plus unu din populatie. O constitutie ar putea, teoretic, sa fie adoptata intr-un referendum la care participa mai putin de jumatate din totalul populatiei. Aceasta solutie este nerecomandabila, data fiind instabilitatea constitutionala pe care o genereaza, insa solutia este teoretic posibila. Insa nu aceasta este situatia Constitutiei din 1991. Dat fiind ca actuala Constitutie a fost adoptata (si modificata ulterior) cu un prag de jumatate plus unu din cetatenii inscrisi pe listele electorale permanente, Constitutia nu poate fi modificata in viitor de mai putin de jumatate plus unu din acelasi grup de cetateni. O lege a referendumului care prevede aceasta posibilitate este neconstitutionala.
Este adevarat ca articolul 151 (alin. 3) din Constitutie, care instituie procedura referendumului constitutional, nu intra in detalii referitoare la cvorum sau alte conditii de validare. Insa nu este nimic surprinzator in aceasta formulare a Constitutiei, ea nu reprezinta o lacuna a textului constitutional. Detaliile conditiilor de validare a referendumului raman a se legifera prin lege organica. Insa in acest caz, ca de altfel in toate situatiile, Parlamentul trebuie sa respecte principiile Constitutiei. Reducerea pragului de validare a referendumului sub 50 % este o incalcare a principiilor fundamentale de ordine si practica constitutionala. Principiul de ordine constitutionala relevant este principiului suveranitatii poporului din articolul 2 (1) al Constitutiei. Acest principiu se afla la baza prevederii Art 151 (3) privind referendumul de modificare a Constitutiei. Practica constitutionala se refera la istoria adoptarii si modificarilor precedente ale Constitutiei din 1991.
Principiul suveranitatii are doua aspecte: una de substanta si una procedurala. Prima se refera la faptul ca poporul roman se guverneaza singur prin reprezentati, precum institutia Parlamentului. Acesta este un principiu esential al ordinei constitutionale post-decembriste, usor de inteles prin comparatie cu perioada comunista in care guvernarea si legile tarii a fost impuse de o clica oligarhica ce nu fusese liber aleasa de cetateni, nu ii reprezenta pe acestia si, prin urmare, nu avea nici o legitimitate democratica.
Insa principiul suveranitatii are si o dimensiune procedurala care se refera la modul in care poporul isi exprima vointa suverana. Nu toate manifestarile poporului produc efecte, ci doar cele care respecta forme si proceduri stipulate de constitutie. Spre exemplu, in cadrul Constitutiei din 1991, poporul suveran nu poate decide suspendarea alegerilor, nu poate limita independenta justitie sau restrange drepturilor unui anume grup din societate. Asemenea manifestari ale suveranitatii poporului incalca articolul 152 din Constitutie privind limitarea revizurii constitutionale. Ele nu produc efecte indiferent cat de puternica ar fi sustinerea de care se bucura in cadrul populatiei sau al reprezentantilor acesteia. La fel, indiferent de sustinerea politica, reducerea pragului la referendum este neconstitutionala in masura in care se aplica modificarii Constitutiei din 1991.
In justificarea modificarii legii referendumului au fost invocate deciziile Curtii Constitutionale privind instituirea unui prag unic pentru toate tipurile de referendum si recomandarile Comisiei de la Venetia. In realitate, nimic din deciziile Curtii sau recomandarile Comisiei nu are legatura si nu ofera suport reducerii cvorumului la referendumul de modificare a Constitutiei. Necesitatea unui prag unic pentru toate referendumurile, asa cum a fost invocata in jurisprudenta Curtii, se referea la modificarile numeroase ale legislatiei in functie de interesele politice ale momentului. Curtea Constitutionala si Comisia de la Venetia nu fac confuzie intre doua tipuri de referendumuri. Primele sunt referendumurile legislative – de genul celor in care populatia este chemata sa se pronunte daca statul trebuie sa recunoasca casatoriile dintre persoanele de acelasi sex. Un alt tip este referendumul de structura constitutionala. Acesta include adoptarea si modificarea unei constitutii sau calibrarea relatiei dintre puterile statului (referendumul de demitere a presedintelui din cadrul art 95 este un exemplu). Scopul recomandarii reducerii pragului la referendum se refera la referendumul legislativ si are ca scop incurajarea participarii cetatenilor in viata publica normala si in exercitiul legislativ al exercitarii suveranitatii. Insa aceste cazuri sunt diferite de cele in care poporul suveran este chemat sa se pronunte, in alte momente decat cele ale ciclului electoral, in privinta calibrarii relatiilor dintre institutiile fundamentale ale statului sau in privinta modificarii textului constitutional.
Vlad Perju este doctor in drept la Harvard, profesor invitat de drept european la Harvard Law School (2011-2012) si profesor de drept constitutional american si comparat, drept european si filozofia dreptului la Boston College.
.jpg)
