De același autor
Pentru Elsa, Anca si Mihaela Barbus, in memoria martirilor.
Doua sunt elementele care definesc profilul psihologic al securistului: cruzimea dusa la extrem si nesimtirea exacerbata. Securistul nu are convingeri, el sau ea executa (la propriu si la figurat). Este vorba de ceea ce Hannah Arendt identifica drept absenta gandirii. Comite Raul in chip automat, isi uraste victimele in chip rece. Neavand notiunea Binelui, nu poate intelege ce inseamna frison etic, regret, expiatiune. Cainta nu face parte din vocabularul si, cu atat mai putin, din lumea sentimentelor sale. Dupa ce a condus oribile anchete, securistul Ioan Soltutiu si-a petrecut anii dinainte pensionarii ca director administrativ al Bibliotecii Universitare din Cluj. Calaul suprem Alexandru Draghici a murit la Budapesta, Misu Dulgheru in Canada, tortionarii Nicolschi si Plesita in Romania, fara sa fi fost atinsi cu o floare. Neanderthalianul Plesita a mai si publicat o carte de “dialoguri” in care isi mermitea sa-l insulte pe Paul Goma. Visinescu injura de mama. Asasinii lui Gheorghe Ursu se bucura in continuare de impunitate.
Gheorghe Enoiu, cel mai cumplit tortionar al Securitatii,coordonatorul anchetelor speciale, a murit linistit, in propriul sau pat. Primea, inteleg, o pensie imensa. Altii ca el continua sa se plimbe prin parcuri, beneficiaza de privilegii, profita de amnezia din jur. Seful statului a condamnat dictatura comunista drept ilegitima si criminala. Asa a fost. Dar instrumentele ei, cei care au aplicat cu sadic entuziasm ordinele conducerii comuniste, raman printre noi, liberi si insolenti. Ba unii dintre ei, intrebati daca recunosc ca au comis grave abuzuri si crime, ii injura de mama pe reporteri.
Despre acest individ, Alexandru Visinescu, fostul comandant al inchisorii tacerii, penitenciarul de la Ramnicu-Sarat, impotriva caruia IICCMER a depus recent o plangere penala (cum depusese si contra lui Enoiu), care isi permite sa recurga la sudalme ordinare impotriva ziaristilor, acum, la 88 de ani, cand regimul pe care l-a slujit a fost declarat de seful statului drept criminal si ilegitim, ne putem imagina cum se comporta pe vremea cand era un satrap de nimeni si de nimic ingradit. La Ramnicu Sarat se faceau injectii detinutilor direct prin pantaloni. Visinescu ii batea cu biciul. Aplica ceea ce limba de lemn a Securitatii desemna drept “metodele simplificate ale interogatoriului”, adica tortura bestiala.
Aflam de la istoricul Dumitru Lacatusu ca dosarul de cadre al lui Visinescu este inca inaccesibil ori intruvabil. De ce? Cine are interesul (ori puterea) sa-l tina ascuns? Despre ce lant invizibil al complicitatilor imunde vorbim? Tot Dumitru Lacatusu, in portretul remarcabil pe care il face personajului (eram tentat sa scriu monstrului), ne spune ca acesta a trebuit sa raspunda doar o singura data, in 1967, la intrebarile despre rolul sau in represiuni. A justificat totul in numele “ordinelor superioare” si al ideologiei “luptei de clasa”. Sa nu uitam, organul teoretic al PMR, apoi al PCR, s-a numit “Lupta de clasa”. Faradelegile comise de Enoiu, Dulgheru, Sepeanu, Visinescu, Soltutiu, Vanatoru, Briceag, Butyka, Goncearuk, Bucikov, Plesita si ceilalti erau crime justificate de o ideologie criminala. Nu vorbim aici de patologii individuale, ci de crime comise in numele unei doctrine. Evident, faptele au fost comise de indivizi concreti care trebuie sa raspunda pentru ele. Daca nu mai sunt in viata, pot fi condamnati si postum. Traieste inca unul dintre cei mai odiosi anchetatori, Iosif Bistran. Pretinde ca nu mai tine minte nimic…
Iata principalele date despre Bistran publicate in sectiunea “Biografiile nomenclaturii” de pe site-ul IICCMER. Textul a fost scris de Dumitru Lacatusu:
Iosif Bistran, colonel de Securitate, născut la 19 martie 1933 în Bucureşti, a fost ofiţer al Direcţiei de anchete/cercetări penale în perioada anilor ’50-’80. A lucrat în Securitate până la prăbuşirea regimului comunist. În îndelungata lui carieră, a fost implicat în cercetarea penală a Ecaterinei Bălăcioiu-Lovinescu, mama cunoscutei militante a exilului democratic anticomunist Monica Lovinescu, a foştilor angajaţi cu înalte funcţii din Ministerul Comerţului Exterior, arestaţi la începutul anilor ’60 sub pretextul că ar fi subminat economia naţională, şi a lui Paul Goma. Ca anchetator şef al Ecaterinei Bălăcioiu-Lovinescu a ars unele obiecte personale, cărţi, manuscrise, autografe şi scrisori, care i-au aparţinut lui Eugen Lovinescu, considerându-le „nefolositoare pentru anchetă”. În cazul lui Paul Goma, a dispus începerea urmăririi penale, la 1 aprilie 1977, pentru „infracţiunea de trădare prin transmitere de secrete”. Colonelul Iosif Bistran a fost şi unul dintre ofiţerii de securitate implicaţi în acţiunile de lichidare fizică a disidenţilor anticomunişti, organizate de regimul comunist în timpul conducerii lui Nicolae Ceauşescu, fiind trimis să-l asasineze pe Virgil Ierunca. (D.L.)
Securitate patriotica, indeed.
http://www.iiccr.ro/ro/biografiile_nomenklaturii/#Iosif Bistran
Sunt batrani? Sunt suferinzi? Care este problema? Le-a pasat de familii, de copii, de batrani si tineri? Au prigonit, au schilodit, au maltratat si au ucis. In Chile, ca sa dau un exemplu dintr-o mie, fostii sefi ai DINA, indiferent de varsta, se afla dupa gratii:
A sosit din plin momentul ca societatea civila sa se manifeste transant ca un radical catalizator al unei prea indelung amanate justitii politice si morale. Toti cei carora le pasa de soarta democratiei romanesti trebuie sa-si asume acest imperativ. Celor care imi si ne spun ca nu se poate face nimic, ca jocurile sunt definitiv facute in favoarea securistilor, le raspund cu cuvintele marii antropoloage Margaret Mead: “Never doubt that a small group of thoughtful, committed citizens can change the world; indeed, it’s the only thing that ever has.”
http://www.lapunkt.ro/2013/07/31/cine-a-fost-alexandru-visinescu/
http://tismaneanu.wordpress.com/2011/07/04/a-murit-nepedepsit-calaul-securist-gheorghe-enoiu/
