De același autor
Iata ca patru ministri de externe ai unor tari din UE cer infiintarea unor mecanisme care sa sanctioneze derapajele anti-democratice din oricare stat al Uniunii. Iata ca un profesor de la Universitatea Princeton, Jan-Werner Muller, scrie despre necesitatea infiintarii unei Comisii speciale care sa se ocupe de cazuri precum Ungaria si Romania. Indicibilul este acum spus. Ceea ce parea de negandit este azi tema de reflectie in cancelariile vestice. Se vorbeste chiar despre posibilitatea ca UE sa considere excluderea unui stat membru. Evident, in situatii exceptionale. De pilda, atunci cand este calcat in picioare statul de drept. Precum in Romania in vara anului 2012.
Cand i-am numit pe duumvirii Ponta si Antonescu aventurieri iresponsabili, am fost acuzat ca sunt portavocea lui Traian Basescu. Cand, ca si Dragos-Paul Aligica, am diagnosticat ce s-a petrecut in vara anului trecut in Romania drept o tentativa avortata de lovitura de stat, ni s-au servit lectii politologice de catre diversi lautari. Mi-ar fi placut sa ma insel. Mi-ar fi placut sa constat ca domnii Ponta, Antonescu si Voiculescu au realizat cat de daunatoare pentru Romania s-au dovedit a fi actiunile lor. Mi-ar fi placut sa-i vad exprimandu-si minime regrete, nu sa creada in continuare in efectele magice ale presiunilor de tip lobby la Washington. In cazul lor, maximum de invataminte se pare ca se reduce la cum sa ducem de de nas, cum sa inselam mai eficient organismele europene.
”Nu pentru prima oara, Orban castiga capital politic sfidand Bruxellesul in ceea ce priveste chiar principiile fondatoare ale statutului de membru al UE. Este momentul ca UE sa-si regandeasca abordarea fata de guvernele statelor membre care submineaza statul de drept”, spune Jan-Werner Mueller, care propune crearea unui mecanism separat de Comisia Europeana si care sa se ocupe de supravegherea respectarii statului de drept in tarile membre. Acesta noteaza ca votul din Parlamentul de la Budapesta poate parea suprinzator, in contextul in care vine dupa o serie de ciocniri cu UE si cu Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, dar si din cauza ca guvernului lui Orban a parut in ultima perioada mai conciliant. “Recent, secretarul general al Consiliului Europei lauda tara pentru faptul ca a schimbat legile initiale si extrem de restrictive prinvind presa. Organismele externe, se pare, acorda doar o atentie intermitenta a ceea ce se intampla cu adevarat in interiorul tarilor Europene. Aici, apare comparatia cu Victor Ponta. “Ele par de asemenea sa nu remarce ca guvernele, cand sunt atacate, incearca sa invete cum sa-si dejoace criticile. Premierului roman Victor Ponta, spre exemplu, i-a fost transmis in termeni fara echivoc de catre Barroso, vara trecuta, sa inceteze sa se joace cu legile care guverneaza demiterea presedintelui tarii, care se intampla sa fie exact principalul oponent politic al lui Ponta. Ponta pare sa fi invatat de la vecinul sau vestic: in loc sa schimbi legi pentru scopuri politice, este mult mai elegant sa adopti o nou constitutie care consacra preferintele partizane, la modul in care Orban a procedat in Ungaria”.
Intrarea in UE este cel mai bun lucru care s-a intamplat cu Europa de Est in ultimii 500 de ani, spunea profesorul Ken Jowitt la o conferinta tinuta la Washington in 2007. Din nefericire, exista politicieni in zona pentru care acest lucru nu pare sa fie atat de evident. Jucandu-se cu focul, acestia pun in pericol nu doar carierele lor, ci destinele a milioane de cetateni din aceste tari.
Marti 12 martie voi vorbi la Universitatea Michigan din Ann Arbor despre de-democratizarea din Romania si lectiile turbulentului an 2012. Miercuri voi prezenta “The Devil in History”:
