De același autor
Directia Comunicare din cadrul ICR-ului condus de dl Andrei Marga a publicat un comunicat de zile mari. In loc sa raspunda la ceea ce-au semnat peste doua mii de cetateni, dl Marga, prin megafonul sau numit “Directia Comunicare”, ii afuriseste pe “insii” care indraznesc sa-i conteste capacitatile manageriale, strategiile institutionale si mai ales filosofia culturala, desueta, imbacsita, infeudata unui protocronism renascut.
“Oricine este liber să comenteze funcționarea unei instituții publice, iar Institutul Cultural Român este o astfel de instituție. Sunt, însă, de îndeplinit, totdeauna și oriunde, cel puțin două condiții : a) cel care comentează să se fi informat în prealabil asupra activității din acea instituție; b) cel care comentează să fi avut un raport corect cu instituția în cauză.” Dupa acest preambul relativ benign din care intelegem ca dl Marga nu neaga dreptul la critica, urmeaza un atac fatis impotriva mizerabililor critici: “În ultima vreme se întrec în a se exprima despre Institutul Cultural Român și formulează opinii care de care mai lipsite de temei, tot felul de inși care nu citesc nici măcar site-ul instituției, necum documente mai pretențioase.” Sunt bucuros si onorat sa figurez proeminent pe “lista lui Marga”. Comunicatul comunicatorilor culmineaza astfel: “Răspunsul la aberațiile acelor inși – venite din frustrări de altă natură, altele din necunoaștere ori din absența minimală a informării – este unul la vedere, oferit de activitatea intensă a actualului ICR, care face exact ceea ce legea l-a mandatat: reprezentarea, promovarea şi protejarea culturii şi civilizaţiei naţionale în ţară şi în străinătate.”
Legea inseamna “Ordonanta de Urgenta” emisa de plagiatorul Ponta, culme a obscurantismului neo-stalinist. Problema lui Andrei Marga se numeste anacronism agresiv combinat cu sterilitate infatuata. Mai precis, provincialismul cel mai dezolant convertit in standard de excelenta culturala. Am scris aceste lucruri, voi continua sa le spun, indiferent de nervii si injuriile grupului Marga-Ponta-Antonescu. Ma simt onorat sa fiu insultat de acest politruc. Ma simt onorat sa figurez pe lista celor pe care ii detesta alaturi de Teodor Baconsky, Corina Suteu, Katia Danila, Mihai Chirilov, Dan si Lia Perjovschi, Marius Chivu… Il indemn pe dl Marga sa citeasca lista celor peste doua mii de semnatari ai petitiei care cer demisia sa din fruntea ICR.
Sa binevoiasca sa citeasca ce scriu atatia dintre semnatari, cu totii probabil “insi frustrati”, in comentariile postate. As mai adauga ca nu am nimic personal cu Andrei Marga. Atat persoana cat si opera sa imi sunt indiferente. Dar cred sincer ca un fost informator nu are ce cauta in fruntea ICR. In Circumstanta agravanta, ex-informatorul este si incompetent.
Nu am fost nici pe departe un profitor al ICR in perioada conducerii Patapievici-Mihaies-Tania Radu. Este o calomnie ordinara. Am initiat si am coordonat un proiect de colaborare intre ICR si trei institutii academice din Washington: Woodrow Wilson Center (unde, la inceputul anilor 90, a fost bursier chiar dl Marga, beneficiind si de o scrisoare de recomndare din partea mea), Universitatea Maryland si Universitatea Georgetown.
Il desfid pe Andrei Marga sa probeze daca universitatea mea a primit in toti acesti ani vreun fond din partea ICR. Au avut loc cinci conferinte internationale, au aparut (fara nicio finantare ICR) trei volume, pe baza de peer reviews, la Central European University Press. Vor mai apare doua. La conferinta despre seductia totalitara in randul intelectualilor, unul dintre keynote speakers a fost Mark Lilla. A citit Andrei Marga cartea despre tironofilie? La conferinta despre revolutiile din 1989, a tinut o prelegere similara regretatul profesor Gale Stokes (voi scrie separat despre acest intelectual admirabil, unul dintre cei mai pretuiti istorici ai Europei de Est). La prima conferinta, in 2007, discursul inaugural a fost tinut de Ken Jowitt. E nevoie sa spun cine este profesorul Jowitt? Intre participanti, de-a lungul anilor, sa-i amintesc pe Agnes Heller, Timothy Snyder, Daniel Chirot, Jeffrey Isaac, Dorin Dobrincu, Tereza Brindusa Palade, Dragos Petrescu, Konrad Jarausch, Ekaterina Nikova, Andrzej Paczkowski, Janos Rainer, Paul Berman, Aurelian Craiutu, Irena Grudzinska Gross, Cristina Vatulescu, Dennis Deletant, Jeffrey Herf, Gail Kligman, Claudiu Secasiu, Charles Gati, Constantin Iordachi, Richard Wolin, Bogdan Cristian Iacob, Dick Howard, Michael Scammell, Annette Wieworka, Catalin Avramescu, Charles Villa Vicencio, Jan-Werner Muller.
Sa zeflemisesti si sa dispretuiesti asemenea actiuni intelectuale care au catalizat dialogul dintre intelectualii romani si cei din Vest pe teme de mare actualitate istorica si morala este o ignominie.
Sa ingheti ori chiar sa lichidezi programul de burse ICR-Wilson Center pentru tinerii cercetatori romani in domeniul stiintelor umane, numai pentru ca a fost initiat de predecesorii tai carora refuzi a le recunoaste orice merit, este absurd, rusinos, meschin si revoltator.
Sa-ti publici propria carte la editura institutiei pe care o conduci in chip autocratic-feudal, este de-acum o proba de grava insecuritate si incredibil tupeu. Il intreb pe dl Marga: a trecut cartea sa, aparuta in 2013 la Editura ICR, prin peer reviews? Ori a aparut pe baza de ucaz? Acum vine si spune ca este un fel de "manual" in ajutorul cadrelor ICR. Argumentul este pe cat de penibil, pe atat de pueril. Sa razi sau sa plangi?
Te intrebi ce se intampla de fapt cu Andrei Marga: tocmai el vorbeste despre abuzuri? S-a uitat in oglinda in ultimele luni ori chiar ani? Cate carti personale au publicat Horia Patapievici, Mircea Mihaies si Tania Radu sub egida ICR? Raspunsul e scurt: niciuna. Imi amintesc mizerabila campanie legata de cartea “Romania under Basescu” aparuta la editura Rowman and Littlefield, speculatiile isterizate despre sumele astronomice platite de ICR pentru a o sustine. Totul era minciuna, nascocire, dezinformare, intoxicare. Nici pana azi unii dintre cei care au proferat acele aberatii nu si-au cerut scuze. Iata ca presedintele ICR utilizeaza editura ICR pentru auto-promovare. “Directia Generala Comunicare”, condusa de dl Octavian Hoandra, prieten apropiat al lui Andrei Marga, este folosita pentru reglari de conturi, vendete si calomnii. Astept reactiile ultragiate ale aparatorilor Romaniei curate si ale combatantilor pe frontul anti-coruptiei.
