Romania trebuie sa faca mult mai mult ca sa atraga investitori straini

Cred ca ideea conform careia tarile Europei Centrale si de Est ar fi fost puse sa aleaga intre Statele Unite si Europa de Vest nu este potrivita. Pentru noi, germanii, si eu cred ca vorbesc pentru intreaga Uniune Europeana, Statele Unite constituie, poate, partenerul cel mai important in afara UE. Totusi, am impresia ca in randurile unora dintre reprezentantii oficiali ai Romaniei exista o anumita perceptie conform careia UE este foarte importanta in ceea ce priveste latura economica a colaborarii, dar, in ceea ce priveste securitatea, e mai buna orientarea spre Statele Unite. Aceasta perceptie nu corespunde insa conditiilor de admitere in UE, pentru ca, in conformitate cu Tratatul de la Maastricht, Tratatul de la Amsterdam si Tratatul de la Nisa, rezulta foarte clar ca UE doreste sa fie mai mult decat o comunitate economica, doreste sa fie si o comunitate politica, cu o strategie comuna de aparare. In ceea ce priveste retinerile noastre, ale Germaniei, ca si ale unor parteneri din UE, referitor la planurile americane de atacare a Irakului, privind retrospectiv, ele se dovedesc a fi, din pacate, intemeiate. Este o discutie care apartine insa trecutului. Acum avem tot interesul pentru a fi realizat un plan de stabilizare a Irakului, lucru destul de dificil. Asta nu inseamna ca, asa cum am spus raspicat, vom trimite militari in Irak.

Anul acesta au avut loc cateva crize in functionarea UE: ma refer la respingerea Tratatului Constitutional de catre Franta si Olanda, dar si la discutiile legate de bugetul Uniunii.

Este adevarat ca respingerea de catre Franta si Olanda a Tratatului Constitutional a creat o deziluzie, iscandu-se o criza din care nu am iesit. Ne aflam acum intr-o faza de reflectie, iar conducerile noastre politice trebuie sa gandeasca o solutie pentru a iesi din aceasta criza. Germania are speranta ca, in faza urmatoare, cea a presedintiei austriece, vor fi solutionate mai multe puncte ale agendei europene referitor la constituirea unei baze juridice constitutionale a UE.

In ceea ce priveste bugetul UE, Germania saluta faptul ca, pe 15 si 16 decembrie, Consiliul European a obtinut un acord privind perspectivele financiare ale UE pentru 2007-2013. Cancelarul federal Merkel s-a angajat cu multa fermitate pentru un compromis si a inaintat o propunere in acest sens colegilor ei din Consiliul European, care, in cele din urma, a fost si baza acordului realizat in final. Rezultatul obtinut este extrem de atragator atat pentru statele membre care au aderat in 2004, cat si pentru Romania si Bulgaria, ca viitoare state partenere ale UE, intrucat compromisul realizat le garanteaza pentru urmatoarea perioada de planificare sume considerabile din fondurile structurale ale UE, cu care pot finanta investitiile in vederea imbunatatirii infrastructurii si pentru mediul inconjurator. Astfel, vor putea impulsiona procesul de recuperare in vederea realizarii standardelor UE.

Investitii germane in

Exista in mentalul colectiv al romanilor o convingere: lucrul bine facut e facut de un neamt. Din acest punct de vedere, ce ne puteti spune despre nivelul investitiilor germane in ?

Aceasta zicala a romanilor despre germani ne onoreaza si sper ca in continuare ea sa fie intemeiata.

In ceea ce priveste investitiile germane in , exista mai multe categorii. Sunt mai intai casele de comert, ma refer la Metro, Selgros, Kaufland, Plus-Tengelmann, care au alte interese decat o agentie de asigurari, cum ar fi, de pilda, Allianz, si ea prezenta in Romania. Interesul dvs. este mai degraba sa atrageti investitii in domeniul industrial. Referitor la aceste forme de cooperare, exista o tendinta a investitorilor germani de a se orienta din ce in ce mai mult spre productia industriala din : firmele sunt atrase atat de sansele pe care le ofera piata romaneasca, cat si de costul mai scazut al mainii de lucru. Un exemplu in acest domeniu este ramura intreprinderilor furnizoare in industria autovehiculelor. Exista din ce in ce mai multi investitori germani care produc subansamble pentru autovehicule, ce urmeaza a fi asamblate in Germania sau in alte tari. Un exemplu remarcabil in acest sens il constituie firma Siemens VDO, care face parte din grupul Siemens si care produce in piese electronice pentru navigatia GPS. Au inceput la Timisoara cu o firma de cercetare-proiectare, lucrand cu o mana de ingineri, si acum intentioneaza sa infiinteze un al doilea centru de cercetare-proiectare la Iasi , cu 500 de ingineri. In aceste cazuri, nu este vorba de simple operatiuni de lohn, ci de operatiuni tehnice destul de sofisticate. Aceste prezente germane in aduc un know-how suplimentar, un progres tehnic, impulsionand totodata economia romaneasca. De asemenea, aceste produse vor fi comercializate in strainatate, asta insemnand o crestere a capacitatii exporturilor.

Sigur ca dvs. aveti discutii cu investitorii germani care vin in . Este stiut ca mediul de afaceri de aici nu e prea prietenos, ma refer la legislatie si coruptie. Ce va spun acesti oameni? Pentru ca mai exista o vorba la romani: neamtul e foarte corect.

Va multumesc pentru aceasta descriere a germanilor.

Intr-adevar, trebuie sa faca mult mai mult ca sa devina o tara atragatoare pentru investitorii straini, iar cei care poarta responsabilitatea pentru acest lucru trebuie sa fie constienti ca exista o competitie internationala permanenta in a atrage investitori straini. Astazi, in economia mondiala, un investitor analizeaza cat de atragator sau nu este un loc pentru investitii, face comparatii si alege. Concret, un mediu de afaceri atragator inseamna siguranta in domeniul legislatiei, un sistem de justitie competenta si lipsita de coruptie, siguranta in domeniul finantelor, a vamii, calificarea personalului si infrastructura in toate componentele ei.

Se asteapta dosarele “pestilor mari”

Raportul de tara din aceasta toamna semnaleaza insistent pentru guvernul Romaniei lupta impotriva coruptiei. Dvs. cum apreciati efortul guvernului de la Bucuresti fata de acest fenomen?

In Raportul din octombrie al acestui an, Comisia Europeana a constatat intr-adevar ca, pe de o parte, Romania a facut progrese, pe de alta parte, a evidentiat ca sunt in continuare cateva domenii deficitare: este vorba de securizarea frontierelor si eficientizarea luptei impotriva coruptiei. In perioada 5-9 decembrie, a fost in o misiune compusa din experti profesionisti in aceste domenii, care au avut discutii foarte detaliate cu responsabilii romani, tocmai pe aceste domenii. In ceea ce priveste coruptia, este cat se poate de corect sa existe o discutie publica in , lucru vazut ca atare si in UE. Evident insa, se asteapta intocmirea dosarelor de urmarire penala a “pestilor mari”. Intocmirea dosarelor de urmarire penala si procesul judiciar al unor persoane care au comis fapte de coruptie ar avea doua efecte: unul de clarificare, de decantare, si unul de descurajare. S-ar vedea ca, in sfarsit, aceasta chestiune este luata in serios si, totodata, i-ar descuraja pe altii sa practice coruptia. Eu sunt convins insa ca lupta impotriva coruptiei nu trebuie sa se limiteze la aspectul punitiv, adica la pedepsirea celor corupti, ci si sa creeze niste mecanisme institutionale eficiente, prin care sa fie prevenite actele de coruptie. Si, in acest domeniu, al prevenirii coruptiei, sunt multe lucruri care trebuie imbunatatite, asa cum a fost subliniat recent intr-un raport al Transparency International.

De curand, Jonathan Scheele spunea ca Bucurestiul nu este o capitala europeana. Dumneavoastra cum vi se pare?

Bucurestiul este o capitala europeana. Este situat in Europa si are un patrimoniu arhitectural care apartine patrimoniului european. Pe 12 decembrie am participat la deschiderea unei expozitii la Universitatea de Arhitectura care merita sa fie vizitata - este o expozitie care prezinta cateva aspecte ale arhitecturii moderne din patrimoniul bucurestean interbelic. Totodata, este evident pentru oricine calatoreste la Bucuresti ca orasul are foarte mari probleme. Dupa parearea mea, cred ca cea mai mare problema este cea a decalajului dintre consumul unei parti a populatiei si infrastructura existenta. Ma refer, de exemplu, la transport: sunt din ce in ce mai multe autovehicule, dar strazile raman la fel. Sau: constructia de locuinte cunoaste un adevarat boom, dar sistemul de canalizare, de aprovizionare cu apa nu poate face fata atunci cand ploua mai mult, iar oamenii nu mai pot ajunge la casele lor recent construite. Administratia orasului are foarte multe de facut. Este important sa existe niste planuri rezonabile urbanistice, dar si mai important e ca ele sa fie puse in practica.

Va sustine Germania in continuare integrarea Romaniei in UE? Ma gandesc la actualul guvern german rezultat in urma alegerilor din aceasta toamna si la aprecierile foarte critice ale crestin-democratilor bavarezi.

Intai de toate, cateva lucruri in legatura cu Bavaria . Dupa parerea mea, exista tocmai in Bavaria destul de multi politicieni care au o pozitie clar favorabila fata de . Ma gandesc la d-na Barbara Stamm, fost ministru pentru Afaceri Sociale si actuala vicepresedinte a Landtagului Bavariei. In fapt, Bavaria este landul cel mai activ in ceea ce priveste cooperarea cu . Exista o comisie romano-bavareza care desfasoara foarte multe proiecte in diverse domenii, cu fonduri bavareze. Chiar de curand, intre 14-16 decembrie, aceasta comisie s-a intrunit la München. Asadar, nu se poate spune ca bavarezii au ceva ca Romania sa nu se integreze in UE. Eu nu cred ca gresesc daca spun ca exista doar cativa politicieni din CDU si din CSU - ramura bavareza - care au opinii critice fata de nivelul pregatirii Romaniei pentru aderare. Aceste obiectii privesc lucruri pe care le discutam mai inainte, dar se refera si alte domenii, cum sunt protectia mediului inconjurator, siguranta alimentara, agricultura. Eu insa sunt convins ca aceste obiectii venite din partea unor responsabili din CDU vor fi depasite atunci cand va reusi sa primeasca un raport favorabil din partea Comisiei Europene, in primavara anului urmator. Am impresia ca uneori aceste voci critice din CDU - ale unei parti din CDU - sunt receptate cu mai multa atentie decat alte voci la fel de critice venite din Olanda, , Franta. Poate ca aceasta atentie sporita se explica prin faptul ca Germania are o pondere mai mare, o populatie mai mare.

Protectia monumentelor sasesti din Ardeal

In vara acestui an, am vazut cateva vechi biserici sasesti din Ardeal aflate intr-o avansata stare de degradare. Exista programe comune intre guvernele Germaniei si cel al Romaniei privind restaurarea acestor monumente?

Pentru mine e o mare bucurie sa vad interesul dvs. pentru aceste monumente. Este adevarat, sunt locuri, sate mai ales, unde ceea ce au creat sasii vreme de opt sute de ani s-a degradat dupa plecarea lor. Ceea ce au facut insa in orase, cum sunt Sibiu, Sighisoara, Medias, Brasov , s-a pastrat in stare mai buna, desi si acolo e nevoie de restaurari. In ceea ce priveste situatia din sate, asa cum ati semnalat si dvs., ea e mult mai complexa. Sunt locuri ca Prejmer, Harman, Biertan, unde fortaretele bisericesti sunt intr-o stare destul de buna, pentru ca acolo au fost facute lucrari de restaurare finantate de fundatii germane. Dar sunt si sate unde nu mai exista decat cativa sasi, foarte batrani si eventual bolnavi, iar acolo starea acestor monumente este dramatica. Exista o harta alcatuita de arhitectul si fostul senator Hermann Fabini, care consemneaza aceste locuri, dand si cateva scurte informatii despre fiecare monument in parte. Exista cateva initiative de restaurare, dar sunt actiuni izolate si cu totul insuficiente. Totusi, as vrea sa atrag atentia ca acest patrimoniu face parte din cel al Romaniei, iar institutiile publice abilitate nu acorda atentia cuvenita acestui patrimoniu. E mare pacat ca aceasta degradare nu poate fi oprita, pentru ca peste 15 de ani, eventual, nu vor mai ramane decat cateva ruine ale acestor monumente. Chestiunea priveste, desigur, protectia monumentelor, dar este mai mult o problema economica si sociala. Trebuie sa fie dezvoltate niste programe privind situatia economica a acelor localitati si, daca ar exista initiative bine gandite, pot fi gasite si organizatii internationale donatoare, cum ar fi Uniunea Europeana sau Banca Mondiala. Deocamdata, aceste initiative nu exista si eu as aprecia mult daca revista dvs. s-ar implica in semnalarea in constiinta publica a acestei situatii alarmante, pentru ca, in fond, este o sarcina nationala, o sarcina a Romaniei, iar oamenii care traiesc acolo ar trebui sa “adopte” acele monumente, in sensul ca le apartin si lor acum. Sunt convins ca aceste zone, cu un peisaj foarte frumos, ar putea dezvolta un turism nu de masa, ci unul cultural foarte interesant.

Interviu realizat de Rodica Palade