Prea corupta pentru Europa?

O emisiune a televiziunii bavareze despre sansele de integrare ale Romaniei In cadrul emisiunii Cafe Europa, televiziunea bavareza din München a incercat joi, 31 martie, sa gaseasca un raspuns la intrebarea exprimata si in titlul transmisiunii realizate la Bucuresti: "E prea corupta Romania pentru Europa?". La intrebarea programatica pusa de catre moderatoarea emisiunii, Hilde Stadler, urmau sa raspunda cei doi invitati, omul de afaceri, fost tenisman si manager al lui Boris Becker, Ion Tiriac, si primarul municipiului Sibiu, Klaus Johannis. Este evident ca cele doua personalitati au fost invitate in cafeneaua Amsterdam din Bucuresti, unde a avut loc discutia televizata, din pricina faptului ca Tiriac si Johannis vorbesc limba germana.
Fara a face gesturi de complezenta, dar cu o vadita precautie fata de subiectele mai delicate, moderatoarea emisiunii s-a concentrat asupra intrebarii daca Romania este apta pentru Uniunea Europeana. Asa cum era de asteptat, raspunsurile lui Johannis si Tiriac au fost afirmative. Astfel, telespectatorii germani neavizati au aflat ca realitatea coruptiei nu este atat de sumbra precum se tot zice, ca economia romaneasca va juca un rol important in cadrul Uniunii Europene, ca specialistii romani sunt competitivi s.a.m.d. Desi in textul de prezentare a emisiunii difuzat de televiziunea bavareza se vorbeste despre dificultatile in domeniul justitiei, al sigurantei si al protectiei mediului, care ar putea duce la o amanare a primirii Romaniei in UE, moderatoarea a ocolit cu eleganta jurnalistica abordarea critica a acestor subiecte.
La intrebarea privind necesitatea reconsiderarii trecutului comunist al Romaniei si situatia dosarelor fostei Securitati, Klaus Johannis cel putin a incercat sa raspunda. Johannis s-a limitat sa prezinte teza potrivit careia in ultimii 15 ani s-a umblat la dosare, calificand necesitatea reconsiderarii istoriei recente ca o actiune etica si morala. Ion Tiriac, in schimb, a ignorat esenta intrebarii, vorbind despre cele aproape 4 milioane de membri de partid pe care cineva i-ar culpabiliza pe nedrept ca s-au inscris in PCR. Tot de la Tiriac am aflat ca nu toti au fost "gangsteri" si ca cei mai multi dintre ei fusesera - atentie! - chiar obligati sa se inscrie in partid. Nici un cuvant despre oportunism sau, doamne fereste, despre colaborationism. Tocmai aceasta atitudine, chipurile, pragmatica, absolut necritica fata de sistemul dictatorial comunist, impartasita de multa lume, este una din cauzele stagnarii reconsiderarii trecutului romanesc.
In schimb, Ion Tiriac si-a expus propria viziune si filozofie sceptico-politica fata de aparatul administrativ, sustinand teza atat de draga tehnocratilor ca functionarii, inclusiv primarii, ar trebui sa nu fie reprezentanti ai partidelor politice, ci sa fie numiti numai in baza competentei profesionale. In acest context, Tiriac l-a invocat drept exemplu tocmai pe primarul de la Sibiu, care s-a grabit sa-l rectifice si sa precizeze ca el a fost ales pe lista electorala a Forumului Democratic German din Romania.