De același autor
Alegerile prezidentiale de duminica, 16 noiembrie, vor fi decise de cel putin patru mari variabile. Cat de mare a fost impactul impiedicarii cetatenilor romani din afara tarii sa voteze? Cat de tare se va mobiliza electoratul maghiar cu UDMR intrat in neutralitate? Se va repeta votul suspect pe liste suplimentare la fel de agresiv? Ce va face electoratul lui Traian Basescu? Aceste variabile stabilesc invingatorul. Sondajele din ultimele zile arata ca Victor Ponta are prima sansa, Klaus Iohannis ar fi redus distanta de primul clasat dar nu e clar la cate procente.
1. Votul din afara tarii. Impiedicarea cetatenilor romani din afara tarii sa voteze in primul tur a generat frustrari, revolte si proteste in tara. Sambata trecuta au avut loc la Cluj si Timisoara mitinguri anti-Ponta masive, semn clar ca tot ce s-a intamplat la Londra, Paris sau Munchen a avut efect in tara. Ele s-au repetat vineri seara, avand o amploare crescanda, cu epicentrul la Cluj, de mare amploare la Timisoara si alte cateva mii in cateva orase mari inclusiv Capitala. De notat gradul ridicat de autenticitate al protestelor, majoritatea fiind tineri din centrele universitare mari. Guvernul Ponta s-a temut de amploarea protestelor. Dovada sta decizia Ministerului Educatiei de a-i trimite in vacanta prelungita pe studenti incepand de vineri pana luni. Ce impact vor avea imaginile cu mii de oameni pe strati asupra nehotaratilor? Cate voturi noi vin din aceste proteste? Ce efecte ar putea produce ele pana duminica? Chiar daca in afara tarii vor reusi sa voteze semnificativ mai multi alegatori in turul doi, votul din diaspora nu va influenta decisiv rezultatul final. Guvernul Ponta a refuzat sa suplimenteze numarul sectiilor de vot. A anuntat doar ca va mari numarul de cabine si de stampile, dar masura nu rezolva mare lucru. Prin urmare, conteaza cum au actionat cei de afara, pe cati au contaminat in tara? Cati alegatori a convins fiecare roman din afara tarii sa iasa duminica la vot? Daca cei peste 160.000 de alegatori care au apucat sa voteze la primul tur au influentat sa zicem doar trei oameni, ajungem la aproape jumatate de milion de voturi suplimnentare fata de cat a luat Iohannis in primul tur. Dar acesta este un simplu calcul aritmetic, iar Iohannis are de recuperat in total cam un milion de voturi.
2. Alegatorii maghiari. Numarul cetatenilor maghiari cu drept de vot sare putin de 600.000 de mii, din care au votat in primul tur aproape 400.000. Estimarile unor analisti maghiari spun ca vor iesi mai putini in turul doi, undeva la jumatate din prezenta din prima runda. Dupa intrarea in neutralitate a UDMR, alegatorii obisnuiti nu au o miza in turul doi. Cu Ponta vor vota toti care depind intr-un fel de posturile guvernamentale. Greu de spus cati merg pe mana lui Iohannis, dar este posibil ca voturile maghiarilor sa se imparta relativ egal. Unii vor spune ca maghiarii vor vota masiv Iohannis, fiind primul candidat apartinand unei minoritati ajuns in turul doi. Comunitatea maghiara, mai ales secuii, pastreaza mici resentimente fata de sasi, privilegiati de-a lungul istoriei ca minoritate etnica. Iohannis n-a facut caz de etnicitatea sa, n-a avut mesaj pentru minoritati, iar in programul sau nu veti gasi nimic despre maghiari. Dar toate aceste previziuni pot fi rasturnate duminica, daca maghiarii ignora recomandarea UDMR si vor reactiona ghidati de interesul lor primordial de cetateni romani. Important va fi si mesajul cultelor, reformat si romano-catolic.
3. Listele suplimentare. In judetele din sudul si estul tarii s-a votat masiv pe liste suplimentare. In total, aproape un milion de cetateni au votat in primul tur pe aceste liste. Desigur, nu toate voturile sunt suspecte de frauda. HotNews.ro a realizat harti din care rezulta ca exista locuri unde numarul votantilor depaseste de doua sau trei ori numarul locuitorilor. Masurile anti-frauda au fost putine si sporadice. Opozitia ar fi trebuit sa-si schimbe toti reprezentantii din sectiile de votare suspecte de blat. Masura supravegherii video, anuntata pentru 456 de sectii din Hunedoara, ar fi trebuit extinsa mai ales in judetele problema din sud si est: Olt, Dolj, Mehedinti, Teleorman, Vrancea, Botosani etc. O atentie speciala ar trebuie acordata Republicii Moldova, unde voturile sunt cel putin la fel de usor de fraudat ca in cele mai sarace zone ale Romaniei.
4. Alegatorii Elenei Udrea (5, 2%) si ai Monicai Macovei (4, 4%). Udrea a anuntat dupa primul tur ca le cere alegatorilor sai sa voteze anti-Ponta, dar ca asta nu inseamna un vot pro-Iohannis. Traian Basescu a vorbit inainte de alegeri de un boicot in turul doi, iar in ultimele zile au aparut informatii ca PMP se pregateste sa intre neoficial in neutralitate. Elena Udrea si PMP nu au sunat mobilizarea, insa Traian Basescu, pe un ton categoric si care nu lasa loc la interpretari, i-a chemat vineri seara "pe basisti sa vina duminica la vot si sa le dea o lectie", cu referire explicita la Ponta si Tariceanu torpilati intr-un discurs extrem de dur. Monica Macovei si-a manifestat si ea fara echivoc sprijinul pentru Iohannis dupa ce l-a conditionat de sustinerea justitiei si statului de drept. Iohannis a exploatat in ultima dezbatere din plin aceasta tema, fiind acuzat de Ponta ca "a vorbit ca Macovei". Aici situatia este ceva mai clara, teoretic alegatorii Monicai Macovei vor vota in bloc cu Iohannis.
In loc de concluzie: PSD a sunat mobilizare totala pentru turul doi. Din toate informatiile HotNews.ro, Victor Ponta doreste sa obtina o victorie clara, cu un scor mult peste 50% pentru a tempera eventuale acuzatii de frauda si pentru a obtine cat mai multa legitimitate. Apoi, daca nu castiga pierde totul: partid, guvern. De partea cealalta, s-a ridicat un val anti-Ponta din cauza umilintei la care au fost supusi cetatenii romani din afara Romaniei. Acesta ar putea fi sansa lui Iohannis.
Articol publicat de HotNews.ro
