Pe aceeași temă
Marți, 9 octombrie 2018, la București se deschide pentru public MARe/Muzeul de Artă Recentă, situat pe Bulevardul Primăverii la nr. 15.
MARe prezintă publicului peste 150 de opere, expuse într-o clădire de 1200 mp desfășurată pe cinci niveluri, dotată cu toate spațiile, echipamentele, serviciile, programele și cadrele de specialitate cerute de exigențele muzeografice actuale. Conceput de YTAA (Youssef Tohme Architects and Associates), noul muzeu va prezenta o colecție permanentă cu cele mai reprezentative lucrări de artă românească realizate din anii 1960 și până astăzi. După Muzeul Simu, MARe este primul muzeu privat de artă care se deschide în România în ultimii 100 de ani, într-o clădire care îi este dedicată exclusiv, nu într-o construcție oarecare, convertită la sarcina de muzeu.
Colecția permanentă MARe și Centenarul Marii Uniri
Decizia de a deschide muzeul în acest an are o motivație aparte. În 2018, România sărbătorește 100 ani de la unirea Transilvaniei și Banatului, a Bucovinei și a Basarabiei cu Vechiul Regat, întregind România modernă. Colecția permanentă MARe propune o perspectivă unică asupra artei românești din perioada dictaturii comuniste până la Revoluția din 1989 și asupra direcțiilor artistice actuale, prin care este surprins procesul de re-modernizare a discursului artistic românesc după renunțarea la ideologia realismului socialist, oglindind apoi ciocnirea cu civilizația consumului și divertismentului. Colecția MARe cuprinde peste 550 de lucrări realizate de artiști români : pictură, sculptură, instalație, fotografie, obiect, colaje, artă conceptuală și video. MARe abordează teme contrastante ale artei românești, reconsiderând critic subiecte precum progresul și regresivitatea, estetismul, utopia și distopia, construcția și disoluția, dizidența, credința și blasfemia, tradiția și inovația.
O platformă de reconsiderare a artei și istoriei recente
Concepută ca vilă privată în 1939 de către arhitectul Octav Doicescu, clădirea originală a fost asociată cu nomenclatura comunistă, fiind reședință temporară a temutei Ana Pauker, ministru de externe și port-drapel stalinist în România. Cartierul (Primăverii) își consolidează reputația de cartier exclusivist după venirea la putere a lui Nicolae Ceaușescu, care și-a construit reședința (astăzi muzeu) la doar două minute distanță, pe același bulevard. YTAA a primit sarcina ca pe de o parte să salveze memoria locului și a clădirii inițiale (inclusiv a buncărului din subsol), iar pe de altă parte să ofere noii clădiri o identitate proprie, creând un spațiu public deschis, care să rezoneze cu comunitatea actuală. MARe are cinci niveluri, două terase cu perspective inedite și o grădină-amfiteatru. Lumina soarelui pătrunde în clădire prin luminatorul din tavan, străbate atriumul de-a lungul a patru niveluri, până la parter, oferind vizitatorilor posibilitatea de a vedea, „în secțiune” construcția disecată. Privit din afară, muzeul pare să „plutească” deasupra solului, pe un parter transparent, vitrat integral, un efect de „plutire” întărit de aspectul de monolit, de „buncăr” etanș al etajelor superioare, îmbrăcate în cărămidă aparentă de culoare întunecată, ce trimite la istoria recentă a totalitarismului și a izolării României.
Interiorul clădirii contrazice intenționat așteptările și preconcepțiile pe care vizitatorii ar putea să le aibă atunci când se gândesc la un muzeu. În locul spațiilor albe, neutre, de tip „white cube”, clădirea cuprinde un labirint de coridoare și de încăperi, de luminișuri și ocnițe, tocmai pentru a încuraja și pentru a spori gradul de intimitate dintre vizitatori și lucrările de artă. În fostul spațiu al buncărului subteran, MARe a amenajat un Auditorium perfect antifonat, cu tehnologie audio și video de ultimă generație, dedicat conferințelor, dar mai ales experimentelor curajoase în domeniul acustic și video.
De la realismul socialist la diversitatea stilistică controlată
Prin accentul pe care-l pune pe arta românească produsă din anii 60 până astăzi, MARe oferă vizitatorilor o perspectivă critică asupra riscurilor, a reușitelor și a compromisurilor artiștilor români în timpul dictaturii comuniste și după căderea regimului în 1989. În iulie 1965, la cel de-al IX-lea Congres al PCR, ideologia oficială s-a dezis de dogma realismului socialist în scopul de a încuraja „diversitatea stilistică” în domeniul artelor, dar fără a depăși limitele impuse de regim. Din acel moment, artiști ignorați până atunci, precum autodidactul Ion Țuculescu au fost transformați în eroi și profeți ai înnoirii. Artiștii mai tineri au preluat repede tehnicile și mijloacele artei occidentale, de la abstracție și neoconstructivism la fotorealism și de la performance la instalații și land art. În expoziția permanentă apar lucrări-cheie de Ion Țuculescu, Andrei Cădere, Ion Grigorescu, Paul Neagu, Ștefan Bertalan, Roman Cotoșman, Pavel Ilie, Diet Sayler, Alexandru Chira, Horia Bernea, Florin Mitroi, Marian Zidaru, Ioana Bătrânu, Vioara Bara, Teodor Graur, Dan Perjovschi, Dumitru Gorzo, Victor Man, Ecaterina Vrana, Vlad Nancă, Gili Mocanu, Anca Mureșan, Ovidiu Feneș, Cristina David, Ion Bârlădeanu și mulți alții.
MEN – expoziție Jeff Wall (9 octombrie 2018 - 28 ianuarie 2019)
MARe este dedicat artei românești, dar va invita anual trei artiști internaționali de marcă, care au influențat decisiv felul în care este creată, expusă și înțeleasă arta timpului nostru. La deschiderea MARe, Jeff Wall va fi prezent cu expoziția MEN. Curatoriată de Erwin Kessler, directorul MARe, expoziția prezintă o selecție dintre cele mai reprezentative lucrări ale artistului canadian, din anii 80 și până acum. Jeff Wall este cunoscut pentru fotografiile sale de mari dimensiuni, având numeroase expoziții pretutindeni în lume. În expoziția de la MARe vor fi incluse, printre altele, lucrări precum The Thinker (1986), Mask Maker și Listener (ambele din 2015). „În ciuda majusculelor, MEN nu este despre bărbăție. Solitudinea, depresia, istovirea, chiar nebunia și ridicolul sufocă bărbații în preajma altor bărbați sau femei, în orașe sau societăți. Narațiuni eliptice și nostalgii mușcătoare cer empatie pentru gesturile lor retorice, vide.” (Erwin Kessler). Abordarea cronologică favorizează înțelegerea traseului artistului de la folosirea tehnologiei lightbox, din anii 80, până la fotografia de mari sau mici dimensiuni din anii 2000.
După Jeff Wall, în 2019 vor expune la MARe Martin Creed și Thomas Ruff.
Rai din Iad (8 octombrie - 28 noiembrie 2018)
Expoziția temporară Rai din Iad, reunind peste 20 de artiști români contemporani, explorează dezbaterile din jurul reprezentării vizuale a spiritualității și fenomenului religios din România ultimilor cinci decenii. Convingerile și credințele religioase au fost puternic marginalizate și controlate în timpul dictaturii comuniste. În pofida acestui lucru, a existat o renaștere neașteptat de puternică a religiozității înainte, dar mai ales după căderea comunismului în 1989. Curatorul Cristian Vechiu analizează atât adeziunea militantă la universul iconografic și liturgic ortodox, cât și critica blasfemiatoare împotriva instituțiilor ecleziastice și a practicilor religioase ale epocii.
Fundația MARe/Muzeul de Artă Recentă
Fundația MARe a fost înființată în 2015. De atunci a organizat o serie de expoziții în muzee importante din București (Muzeul Național de Artă al României), Sibiu (Muzeul Brukenthal), Craiova (Muzeul de Artă, palatul Jean Mihail), Oradea (Muzeul Țării Crișurilor). Fundația MARe nu se limitează la expoziții; muzeul cuprinde o bibliotecă de cercetare, care cartografiază practicile curatoriale europene : unde, cum și de ce arta este colecționată și expusă actualmente. Fundația MARe are deja o serie de publicații proprii, care de acum vor putea fi achiziționate din magazinul muzeului, împreună cu catalogul colecții permanente și cu catalogul Rai din Iad, care vor fi lansate la deschiderea MARe. Fundația MARe încheie parteneriate naționale și internaționale, sporind gradul de vizibilitate al artei prin programe de cercetare și educație și prin seriile de evenimente care vor avea loc în anii următori.
