Traian Basescu si serviciile secrete

Sabina Fati 28.01.2005

De același autor

Serviciile secrete autohtone au fost in ultimii 15 ani actori politici cu voia si de multe ori la comanda celor care s-au aflat in fruntea tarii. Relatiile subterane care exista intre oamenii politici cu greutate si structurile informative au influentat adesea nu doar decizile administrative, ci si cursul evenimentelor importante. Mineriadele, diversiunile referitoare la pericolul maghiar, interceptarile ilegale ale convorbirilor telefonice, urmarirea ziaristilor si liderilor societatii civile, incalcarea embargoului in perioada razboiului din Iugoslavia sunt doar cateva dintre operatiunile profesionistilor din aparatul informational care au iesit la iveala. Ion Iliescu si guvernele (FSN, FDSN, PDSR, PSD) pe care le-a patronat s-au folosit si s-au lasat folosite de specialistii serviciilor secrete, multi dintre ei mosteniti din perioada comunista, cu o bogata experienta a practicilor Securitatii lui Ceausescu. Noul presedinte, Traian Basescu, declara ca vrea sa rupa aceasta traditie a jocurilor ascunse pe care le cunoaste, direct si indirect, chiar din culise. In vara anului 2001, Partidul Democrat, sub bagheta lui Traian Basescu, a aprobat fuziunea cu Alianta Nationala, condusa de Virgil Magureanu. Fostul sef al Serviciului Roman de Informatii s-a retras insa atunci din prim planul vietii de partid, plasandu-l in ierarhia PD pe Dorin Iacob - un personaj discret, dar bine instruit, fost ofiter de militie si unul din oamenii sai de incredere pe vremea cand era directorul SRI. In interiorul Partidului Democrat au fost si inca mai sunt membri de frunte, proveniti din structurile fostei Securitati. Silvian Ionescu, numit pentru o scurta perioada prefect al Bucurestiului, este doar exemplul cel mai notoriu, iar Traian Basescu il cunoaste probabil din anii '80, cand Silvian Ionescu se ocupa la Centrala de Informatii Externe (astazi DIE) de zona Belgia-Olanda-Luxemburg. In aceeasi perioada actualul sef al statului era sef al Agentiei Economice NAVROM la Anvers, in Belgia. Traian Basescu stie cum functioneaza structurile militarizate, stie cum se fac conexiunile dintre politic, economic si retelele informationale si vrea sa le puna in fagasul regulilor democratice prin metode mai mult sau mai putin ortodoxe. Este primul sef de stat post-decembrist care abordeaza transant relatia cu serviciile secrete. Vizitele succesive facute la principalele servicii de informatii imediat dupa instalarea sa la Cotroceni sunt un semnal ca Traian Basescu intentioneaza sa aiba controlul lor direct prin parghia constitutionala data de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. "Decizia mea este de a tine serviciile de informatii in afara influentelor politice" a spus presedintele Basescu, precizand ca "schimbarea presedintelui nu va aduce schimbari majore in structura acestor institutii". Seful statului nu este inca decis care dintre directorii acestor servicii vor fi inlocuiti, dar a sugerat ca cel al Serviciului de Telecomunicatii Speciale (STS) va ramane in functie. Tudor Tanase se afla in fruntea STS din 2001 si a fost propulsat in aceasta pozitie de Ion Iliescu. Tudor Tanase a fost ofiter activ in Departamentul de Informatii Externe la inceputul carierei sale, dupa care a indeplinit o serie de functii ierarhice la unitatea speciala R din aceeasi Directie a Securitatii Statului pana in 1989. Unitatea R se ocupa de protectia convorbirilor guvernamentale si de legaturile directe oficiale care se faceau la nivelul Biroului Executiv al PCR. Aceasta unitate nu a avut nicicand atributii de interceptare a telefoanelor, dar cei care o conduceau erau oameni verificati ai vechiului sistem. Seful STS a fost implicat in tratativele care s-au dus in perioada 1994-1996 pentru refacerea liniilor telefonice secretizate Bucuresti-Moscova, dupa cum spun cei care s-au ocupat de asa-numitul dosar "Firul rosu". In aceeasi perioada, Serviciul de Telecomunicatii Speciale, unde Tudor Tanase era director adjunct, ar fi fost angrenat, potrivit informatiilor din presa, intr-o actiune importanta de contrabanda cu arme pentru Transnistria si Caucaz. Biografia postdecembrista a sefului STS, Tudor Tanase, demonstreaza atasamentul sau pentru liderii fostului partid de guvernamant. Pastrarea la varful serviciilor secrete a persoanelor provenite din structurile fostei Securitati ar sugera ca si actuala putere prefera oameni cu reflexe cazone, gata oricand sa raspunda comenzilor politice mai putin democratice. Traian Basescu ii va schimba probabil curand pe directorii SRI si SIE, oamenii pe care s-a sprijinit Ion Iliescu inclusiv in luptele sale din partid, compromisi inca inainte de a ajunge in fotoliile de conducere ale celor mai importante servicii secrete autohtone. Reforma din ultimii ani, facuta sub biciul NATO de acesti directori, nu a fost dusa pana la capat. Nici acum nu se stie de pilda cati dintre fostii spioni folositi de Ceausescu in statele occidentale mai sunt inca in Serviciul de Informatii Externe (SIE), in vreme ce in SRI cel putin 70 de persoane nu au primit girul ORNISS (Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat) pentru a putea lucra cu documente clasificate de tip NATO. In absenta unor instrumente de lucru adecvate, profesionistii fostei Securitati, unii specializati in politie politica, si-ar putea continua cariera in serviciile secrete, sub bagheta lui Traian Basescu.
TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22