De același autor
Nu este nicio exagerare când spunem că momentul deciziei de amplasare în România a interceptorilor antirachetă este unul crucial, comparabil cu intrarea ţării în NATO. Evident, această decizie, aprobată de supremul for de apărare naţională, a fost una politică, susţinută de Traian Băsescu, preşedintele României. Parteneriatul strategic cu Statele Unite este fundamentul doctrinei de apărare a ţării, un fapt recunoscut şi susţinut de forţele politice responsabile. Nu e vorba nicicum de o victorie de imagine a unui lider ori a unui partid politic, ci de şansele României de a participa la cel mai important proiect politico-militar occidental al următoarelor decenii. În plus, această cooperare militară dintre România şi SUA va avea palpabile efecte în plan economic, politic şi cultural.
Ce poţi însă adăuga la declaraţia lui Ion Iliescu, preşedintele de onoare al PSD, portavoce a cercurilor pentru care NATO şi Occidentul, în genere, sunt numele unor vechi fobii? Decât că ar fi fost cel puţin riscant pentru România, stat NATO, ca echipa Iliescu-Geoană să facă jocurile în următorii 5 ani. România nu-şi poate permite erori de decizie care să-i submineze credibilitatea ca aliat loial. Şi totuşi, întrebat cum comentează implicarea României în sistemul de dezvoltare a scutului antirachetă, fostul preşedinte al României, omul care se jura acum câţiva ani cu devotamentul său pentru cauza NATO, a răspuns, în primă instanţă: „Nu ştiu, nu am văzut, nu pot să mă pronunţ“. La insistenţele jurnaliştilor, care s-au interesat dacă amplasarea sistemului ar fi benefică pentru România, Iliescu a răspuns: „Eu aş fi împotrivă“. În sinea lui, probabil însuşi Mircea Geoană se cruceşte. Interesul naţional nu este însă obiect de negoţ, istoria veacului trecut ne învaţă că erorile de perspectivă duc la cataclisme cu efecte cumplite.
* * *
Un moment istoric
Trebuie să ne păstrăm luciditatea, să operăm cu argumente, să nu uităm că România a fost practic colonizată de Kremlin vreme de atâtea decenii. Că Iranul se pregăteşte să producă arme nucleare. Că nu trăim, sub nicio formă, în plin „sfârşit al istoriei“, că există forţe pentru care ordinea liberală este una satanică şi trebuie distrusă. Că nu toate ţările occidentale membre ale NATO au fost de la început încântate să susţină poziţia americană privind caracterul universal al apărării în cadrul Alianţei. Dincolo de unele comentarii acide, scutul nu este sub nicio formă o ameninţare pentru Moscova. Dar imaginarul de tip fortăreaţă asediată nu a dispărut în Est. Aceste lucruri ar trebui să dea de gândit celor care se avântă, uneori de-a dreptul iraţional, în afirmaţii hazardate pe teme despre care e cazul să vorbim ponderat şi informat. Este greu să nu observăm perpetuarea mentalităţii de campanie electorală, chiar şi acum, când ar fi cazul să se calmeze spiritele. Mizele deciziei româneşti de a accepta propunerea americană sunt enorme. Desigur, declaraţiile buimăcitoare, gen Iliescu, nu trebuie hiperbolizate. Lucrul esenţial este că s-a realizat un pas extraordinar de important în integrarea României în sistemul de apărare euro-atlantică. Iar observatorii ruşi, care nu cedează impulsurilor populiste, recunosc că opţiunea pentru România era una raţională şi previzibilă.
Nimeni nu neagă necesitatea unor dezbateri substanţiale. Important însă este să nu cădem în partizanate facile. În New York Times (5 februarie 2010) analistul strategic Radu Tudor este citat cu următoarea afirmaţie legată nu de scut, ci de Traian Băsescu: „A dorit să câştige credit anunţând că în al doilea mandat el este puternicul şi marele contributor la securitatea naţională a României“. Aşadar, atunci când mizele sunt la acest nivel, când se pune problema viitorului însuşi al NATO, a relaţiilor pe lungă durată cu Federaţia Rusă şi nu numai, când Europa Centrală şi de Est este recunoscută ca parte inseparabilă a doctrinei de apărare a Vestului democratic, jurnalişti şi politicieni din România aruncă în joc asemenea petarde propagandistice. Dar ceea ce contează este începutul unui capitol politic şi strategic decisiv al epocii de după Războiul Rece.
Unul capabil să atenueze aprehensiunile şi anxietăţile legate de imprevizibilitatea comportamentelor internaţionale ale unor regimuri autoritare ori neoautoritare.
Ne raportăm astfel la şansele ţării de a fi apărată împotriva oricărui posibil atac extern bazat pe arme ultramoderne. În mod normal (dar câte lucruri sunt normale în România?), analiştii şi comentatorii ar fi trebuit să procedeze reflexiv, urmând un precept din filosofia lui Hegel: „Problema istoriei este istoria problemei“. Aşa stau lucrurile şi în cazul scutului antirachetă. Este aşadar necesar să procedăm retrospectiv, pentru a putea face afirmaţii valide cu valoare prospectivă.
Retrospectiv, aşadar, este bine să ne amintim că România a acordat sprijin politic activ strategiei celui de-al treilea pilier. În prima formulă, cea susţinută de Administraţia Bush, urma ca radarul şi interceptoarele să fie amplasate în Cehia şi, respectiv, în Polonia. Poziţia administraţiei republicane privea scutul drept o extensie a sistemului naţional de apărare al Statelor Unite.
NATO, în summitul de la Bucureşti din 2008, şi-a asumat politic proiectul, însă nu era clar cât de puternică va fi angajarea sa, mai ales în planul extrem de sensibil al finanţării. Noul sistem, cunoscut sub numele de gradual adaptative approach, va avea patru faze de implementare. În primele două faze, se vor folosi tehnologiile de-acum testate, reducând masiv (susţine administraţia americană) costurile acestei formidabile iniţiative. Contextele politice sunt astăzi diferite: recesiunea globală a impus regândirea multor investiţii, inclusiv şi poate prioritar, în domeniile ce ţin de tehnologiile militare.
Administraţia Obama şi-a conturat poziţia pe parcursul primului an, continuând doar parţial linia Partidului Democrat, configurată în anii ’80, în timpul polemicilor febrile legate de Iniţiativa de Apărare Strategică (SDI) a preşedintelui Ronald Reagan. Îmi amintesc perfect cum prin 1985, la Philadelphia, când lucram la Foreign Policy Research Institute, am participat la o prelegere ţinută de fizicianul şi astronomul Robert Jastrow, unul dintre campionii SDI (a fost ani de zile directorul unuia dintre cele mai puternice centre de cercetare din cadrul NASA). Mulţi din sală au ridicat sceptic din sprâncene ascultând cuvintele conferenţiarului, acuzat, asemeni unui Herman Kahn, de a fi un fel de Doctor Strangelove. Între timp însă, ceea ce părea pentru mulţi o himeră, pie in the sky, s-a dovedit o posibilitate tehnologică reală. Noua formulă, cea promovată acum de Administraţia Obama, vede scutul antirachetă ca pe o opţiune ce va include participarea NATO şi protecţia completă a Americii de Nord şi a tuturor statelor membre ale Alianţei.
A existat un moment relativ critic în relaţiile dintre Washington şi statele Europei Centrale în toamna anului 2009, când s-a renunţat la strategia Administraţiei George W. Bush, considerată ca fiind relativ agresivă. O strategie care irita Moscova şi nu părea să obţină suportul entuziast al aliaţilor vest-europeni. Era nevoie de un nou concept, dar şi de o reafirmare a relaţiilor profunde şi durabile dintre Statele Unite şi acea parte a continentului european unde au început două războaie mondiale şi pentru care s-a desfăşurat competiţia globală care a fost Războiul Rece. După expirarea acordurilor START, era urgentă o revalidare a unui set de reguli în relaţiile dintre unica supraputere planetară şi Federaţia Rusă, deţinătoarea unui stoc masiv de rachete nucleare. În actuala administraţie se află oameni care cunosc foarte bine dinamicile politice de la Kremlin. Să-l amintesc pe Michael McFaul, profesor la Universitatea Stanford, senior fellow la Hoover Institution şi actualmente consilierul preşedintelui Obama pe chestiuni ruse (director, în acelaşi timp, al biroului Rusia din cadrul Consiliului de Securitate Naţională).
Eroarea de comunicare a deciziei de renunţare la strategia anterioară (anunţul a fost făcut pe 16 septembrie, chiar în ziua comemorării invaziei Poloniei de către Armata Roşie în 1939) a fost rectificată prin declaraţiile extrem de clare făcute de vicepreşedintele Joe Biden în timpul vizitei sale din toamna anului trecut la Varşovia. Între timp, în negocieri directe cu Polonia şi Republica Cehă, s-au oferit semnificative expresii de susţinere morală şi militar-tehnologică din partea Statelor Unite. Proiectul actual este conceput să devină unul al întregii Alianţe Nord-Atlantice. O alianţă civilizaţională, cum a numit-o Vaclav Havel, cu care România democratică se identifică politic, militar şi moral. //
Reacţii interne şi externe
Traian Băsescu, preşedintele României: „Vechea amplasare a sistemului nu acoperea teritoriul României, decât într-o mică parte a zonei de vest, noua amplasare garantează acoperirea integrală a teritoriului României pentru eventuale lovituri cu rachete balistice sau cu rachete cu rază medie de acţiune“.
Emil Boc, premierul României: „Este un succes politic, diplomatic, militar şi strategic al României. Prezenţa pe teritoriul nostru a unor vectori în cadrul programului înseamnă garanţii de securitate maxime pentru România“.
Mircea Geoană, preşedintele PSD: „Sunt şi riscuri, în clipa în care adăposteşti astfel de elemente. Te expui şi la riscuri explicite din partea celor împotriva cărora se creează un astfel de scut. Numai printr-o dezbatere publică sănătoasă şi informată şi cu un vot democratic în parlament vom putea avea o decizie finală“.
Ion Iliescu, preşedinte de onoare al PSD: „Eu aş fi împotrivă“.
Teodor Meleşcanu, senator PNL: „În viitorul foarte apropiat va exista chiar şi o implicare a Rusiei într-un asemenea proiect, nu neapărat prin instalaţii de lansare, dar, sigur, prin colaborarea la accesul la date, transmiterea acestor date, deci este un alt sistem decât cel care a provocat primele reacţii“.
Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei: „Aşteptăm ca partenerii americani să ofere explicaţii cuprinzătoare asupra acestor chestiuni, în contextul dialogului nostru“.
Dmitri Rogozin, reprezentantul Rusiei la NATO: „Pare a fi în conformitate cu teoria lui Freud - înseamnă că există unele gânduri cum că sistemul ar putea fi direcţionat împotriva Rusiei, altfel de ce ar încerca să ne convingă în legătură cu ceva despre care noi nu am cerut lămuriri?“.
Philip J. Crowley, asistent al secretarului de stat al SUA: „România a acceptat să găzduiască un interceptor SM-3, parte a noului scut antirachetă care va proteja aliaţii NATO împotriva ameninţărilor balistice emergente din Iran. Opţiunea sa extinde apărarea antirachetă în Sud-Estul Europei şi ne aşteptăm ca această etapă să devină operaţională în 2015. Nu este o capabilitate îndreptată împotriva Rusiei“.
Cuvinte cheie:scut antiracheta, SUA, Romania, Rusia, NATO
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/02/Trump si zelenski.jfif)
Comentarii 19
Pasareanu A - 01-02-2011
Intrebarea prostului : Am citit articolele si comentariile referitoare la „scutul antiracheta”. Sunt surpruns de interesul manifestat si de numarul f.mare de cunoscatori ai domeniului pe care eu il consideram special si putin cunoscut. Am totusi o nedumerure si as fi recunoscator celor care ar reusi sa ma lamureasca raspunzandu-mi la o intrebare (intrebarea prostului) : Rachetele interceptoare au rolul sa loveasca rachetele balistice purtatoare de bombe nucleare oprindu-le din drumul lor spre detinatie. Ce se intampla cu incarcatura nucleara purtata de racheta balistica ?? Este si ea distrusa ? Cum poate fi distrusa o bomba atomica evitand efectele catastrofale cunoscute?? Lovind rachetele purtatoare ele vor cadea pe sol Iar bombele vor produce efectele ctrastofale, nu acolo unde trebuia sa ajunga ci acolo unde au cazut. Va multumesc anticipat, Aprostu
Răspundeescu - 02-16-2010
Este, intradevar, ceva deosebit! Este pentru prima data in istoria Romaniei cand avem sansa sa scapam din clestele ruso - german !
RăspundeCristi - 02-16-2010
Vreau sa raspund comentariului facut de rizoaicad.arges. Recunosc ca nu ma pricep la politici externe comune insa stiu un lucru si nu as renunta la el.Acel lucru este dorinta de a trai in decenta si respect.Am notiunea lipsei de decenta si lipsei respectului pe care mi-a oferit-o mie ca cetatean roman prietenul tau puternic din vecinatatea ta. Bagi frica in noi amintind episodul nefericit cu apartenenta la nazism!A fost o greseala apartenenta si sustinerea nazistilor nu numai atunci ci oricand.Tot cu lipsa de decenta si respect am fost tratati si atunci si tot cu lipsa de respect si lipsa de decenta trateaza nazistii si acum pe oricine.Si nazistii n-au respect si decenta ca si prietenul tau din apropiere(asta consider eu ca nu se spune raspicat in istorie tot de frica prietenului tau puternic din apropiere).Consider ca decenta si respectul sunt criteriile necesare in selectarea prietenilor.Repet nu stiu decat ca prietenul tau din apropiere si-a batut joc de mine ca om(nu m-a respectat si nu m-a tratat cu decenta). Ma uit la prietenii prietenului tau din departare si vad ca sunt oameni cu decenta si respect.Stiu ca ei tanjesc dupa decenta si respectul absolut.Cum ei au parte de decenta si respect pot eu sa ma gandesc sa nu tanjesc dupa prietenia mea cu ei? Tu aduci ca argumente frica.Eu aduc ca argumente decenta si respectul.Tu chiar nu-ti imaginezi ca unii ca mine s-au saturat sa le tot fie frica?Tu nu stii ca este mai bine chiar sa moara cineva decat sa fie tratat cu lipsa de respect si decenta?Ce fel de om esti tu cel care stai cu frica in san si renunti la respect si decenta de frica?Sau poate ca nu vrei respect si decenta?!Dar tie nu-ti este frica!Vrei doar sa bagi frica in noi.Asa este ,tu nu vorbesti despre decenta si respect , tu vorbesti despre frica.Tu ne spui ca trebuie sa ne fie frica.Eu spun ca m-am saturat de frica!In afara de frica altceva nu oferi?Pai ce sa oferi cand altceva nu ai!Decat sa incurci mai bine stai pe margine.Dar si decenta asta-ti lipseste!
RăspundeI.E. - 02-14-2010
Articolul dlui Tismaneanu este o tema.Scutul pe teritoriul nostru.De ce trebuie sa facem o alta tema?Adica analiza dlui Tismaneanu.Nu te pricepi,ok,lasa specialistii sa comenteze.Rizoaicad.arges,comentatoarea atoatestiutoare,cred ca este o ramurica de-a lui Plesita.Ii urmaresc de mult timp comentariile veninoase si am ajuns la concluzia ca sufera de un sindrom pt.care are indicatii "autoenervarea".Mai usor cu pianul pe scari !
Răspunderizoaicad.arges - 02-13-2010
Dle Tismaneanu! A fost Romania ultimelor 3-4 decenii mai colonie decat acum? Armele iranienilor nu au treaba cu Romania ci cu Israelul! De ce trebuie sa-si sacrifice Romania siguranta, si sa devina tinta in locul Israelului? De ce nu-si duc americanii scutul ocolo unde este nevoie de el, adica in Israel? Conducerea NATO a aratat ca scutul este o chestiune strict bilaterla SUA-Romania, neavand nicio legatura cu NATO! Pentru cei a caror tara nu este Romania, nu este nicio problema sa sustina instalarea scutului in Romania! Nici pentru mine nu ar fi vreo problema sa sustin instalarea unui scut intr-o tara cat mai departata de Romania! Se scot ochii fraierilor spunandu-se ca scutul, in esenta, adaoga securitate! Cine si de ce ar ameninta Romania, pentrua avea nevoie sa fie aparata de un scut anti-racheta? In 1940 venirea armatei germane in Romania, in esenta, a adaogat securitate, care, desi clamata de "idiotii utili" ai vremii, in scurt timp s-a dovedit iluzorie! Un proverb chinez spune ca “apa de departe nu stinge focul”! America este departe, dar se poate considera ca prin tehnica actuala este si aproape. Pentru America, Romania nu este, si nu va fi niciodata, Israelul, alaturi de care sa ramana pana la capat! De ce? Pentru ca Romania nu are, ca Israelul, inca o Romanie in America, si cu atat mai putin nu ar putea avea influenta definitorie, pe care o au Bancherii evrei din America! America va fi alaturi de Romania atata timp cat interesele ei, sau conjuncturile politice, ii vor dicta acest lucru! Romania nu are, ca Israelul, parghii pentru influentarea deciziei politice a Americii! Aliantele si uniunile se constituie, dureaza (limitat) si dispar! Cine poate garanta ca peste 10-25 de ani va mai exista UE si NATO? Priviti istoria lumii! Iar Romania va fi, ca de sute de ani, tot vecina Rusiei! De ce si-ar refuza Romania un prieten puternic in vecinatate, cand, din nefericire, in “lumea buna”, nu are un altul care sa-i fie mai apropiat ei, decat potentialilor ei inamici? Un element motivant pentru bune relatii, si chiar prietenie, intre Romania si Rusia este impartasirea aceleiasi religii! Promovarea unei politici ostile fata de un vecin atat de puternic, pentru a promova prosteste (adica neconditionat) interesele Marelui Licurici, dovedeste nu doar prostie si slugarnicie, ci si o inclinatie sinucigasa! Daca scutul vrea sa anihileze rachetele iraniene, destinate Israelului, sa-l instaleze in Israel, ca doar el si nu Romania sau alte tari europene pot fi tintele iranienilor! Romania cu scutul American va fi mai vulnerabila decat fara scut, caci fara scut rachetele rusesti nu au de ce sa ne vizeze! Cu scutul american Romania va fi tinta privilegiata a rachetelor rusesti, si vom avea o Rusie ostila ce se va afla, prin vointa "patriotilor" nostri, in tabara inamicilor Romaniei! Doar “idiotii utili” pot crede ca este mai bine ca Rusia sa fie alaturi de inamicii Romaniei, decat sa o avem prietena! Iar pentru toti idiotii (utili si ne-utili), care folosesc
RăspundePAFI - 02-12-2010
Nu cred ca trebuie sa ne servim de interpretarea lui Nostradamus in deciziile politice. Cat priveste decizia Romaniei de a se alia cu Germania in cel de al doilea razboi mondial, nu poate fi facuta nici o comparatie a contextului istoric. A fost atunci o alegere fortata, un santaj provocat de caderea sistemului de aliante antebelic si de decizia Uniunii Sovietice de a invada si anexa Basarabia si Bucovina de nord.
RăspundeLiviu din Timisoara - 02-12-2010
Mujicia ruseasca. Nostalgia vremilor in care-si imaginau ca pot stapani lumea.
RăspundeJeanV - 02-11-2010
Nimic mai de bun simt decat articolul dlui. Tismaneanu. SUA atinge doi iepuri dintr-o lovitura: protectia (partiala macar) nord-estului Europei pentru eventualele rachete rusesti (descurajare preemptive) si a intregii Europe pentru rachete venite dinspre Iran sau alte state razboinice din zona. O decizie logica si strategic-geografica limpede. Nu imi este clar cine si pentru ce ar fi impotriva si care ar fi alternativa posibila. Daca Romania nu ar fi in stare sa puna la dispozitie pentru un asemenea scut nici macar teritoriul (ce sa mai vorbim de infrastructura), atunci ce-ar putea sa faca pentru a fi si contributor de securitate in Nato ? Doar sa trimita cativa soldati de colo-colo ? Sau ne asteptam sa faca SUA tot si noi nimic ? Eventual toate instalatiile de protectie americane sa fie in ape internationale ? Daca l-as crede pe Geoana/Iliescu in stare de ganduri bune, as zice ca prin ambiguitate incearca sa mareasca pretul platit de SUA catre Romania. Dar nu cred ca-i asta motivul declaratiilor evazive. Atunci ... ?
Răspundebmarian - 02-11-2010
deºi nu sunt de acord cu poziþia lui V. Tismãneanu, nu pot accepta nici trimiterea xenofobã la numele Tisminetzki, la care se dedau unii comentatori bine infirmaþi din lectura ROMÂNIEI MARI.
RăspundeC.A.G. - 02-11-2010
De Uniunea Sovietica ne-a aparat Dumnezeu si a demolat-o altii spun ca nu era nevoie de interventia Divina fiindca sovieticii si-au facut-o singuri. Acum datorita unor intentii de a amplasa un scut antiracheta peste 15 ani unora le este frica zicand ca este indreptat impotriva Rusiei. Interesanta filozofia acelora la care le este frica de un sistem ge aparare care nici nu este activ si nici nu este idreptat impotriva lor. In plus inca nu am auzit sau vazut ca un rus sa se dusmanesca cu un roman. C.A.G
RăspundePlex - 02-10-2010
@nabuco, daca Rusia poate distruge usor scutul folosind rachete din Transnistria si Marea Neagra - asa cum sugerezi - nu are de ce sa se teama. Insa reactia Rusiei este destul de iritata, pt ca scutul ii afecteaza capacitatea de intimidare. Si este de mirare cum sint oameni care privesc aceasta capacitate drept legitima si normala. Pai reactia lor civilizata ar fi sa-si traga si ei un scut anti-racheta daca se simt amenintati si prefera o politica pasnica. Acela ar fi echivalentul scutului SUA
RăspundeStelian - 02-10-2010
Mare greseala sa ne dam pe linga americani, aceiasi greseala pe care a facuto Romania cind s-a dat cu "puternicul" nemtii in cel de-al doilea razboi mondial... China urmeaza sa fie "puternicul" ... Nostradamus in prezicerile sale, afirma ca in prin anul 2020 - 2025 China va ataca Europa Asta a descifrat Vlaicu Ionescu in anul 1999 in emisiunea pe care am vazuto eu la Tv7ABC (el fiind cel mai bun interpret al lui Nostradamus)... si i-a mai sfatuit pe romani ca sa nu mearga in New York in septembrie 2001 ... am incredere in ce a spus acest domn (a murit intre timp), pentru ca am constatat ca s-a adeverit intre timp chestia cu New York-ul. Chinezii sunt frustrati, pe buna dreptate, ca sunt exploatati de planeta asta... ei pentru salariul mediu de 200$ pe luna, muncesc de le "sar capacele". Noi romanii, tot mapamondul, cumparind produsele ieftine chinezesti, in fapt, ii exploatam pe chinezi, caci pentru banii pe care ii dam noi pe chinezaria cumparata, muncim putin comparativ cu cit a muncit un chinez ca sa produca acel obiect. In China televiziunile, ziarele etc - sunt in mina comunistilor... si din ce am aflat de la niste chinezi pe "internet chat"... poporul chinez nu cunoaste ce face conducerea lor cu banii lor, anume faptul ca statul chinez investit 1000 miliarde dolari in actiuni in bursa din SUA chiar inainte de criza. Pentru ca sa iti faci firma in China, juma de actiuni trebuie sa fie ale statului chinez... insa statul nu are interesul ca sa foloseasca banii cistigati astfel pentru cresterea salariilor chinezilor, caci daca creste salarul mediu, scade atractivitatea investitorilor pentru China. Acuma China baga bani "puternici" in inarmare, cercetare (au excesiv de multi bani)... cind o sa se simta destul de puternici... o sa dea lovitura. Statistic vorbind in anul 2020 prima economie a planetei va fi China, si mi se pare firesc.. in aceste conditii ca, China sa devina prima putere militara a planetei, ca doar nu o sa accepte cel puternic regulile facute de cineva mai slab. Sunt curios ce pretexte vor avea chinezii cind vor ataca diverse tari. SUA a inventat pretextul cu drepturile omului cind a atacat Irak-ul, si chestia cu terorismul, cind a atacat Afganistanul... ca sa puna mina pe petrolul si gazele din subsolul acesor tari... Pentru ca acuma SUA are "muschii" cei mai mari de pe planeta incepind de dupa cel de-al doilea razboi mondial, nimeni nu a indraznit sa acuze oficial SUA ca este vinovata de genocid, pentru ca au macelarit cu bomba atomica civilii de la Hiroshima si Nagasaky, 1 milion de prizonieri de razboi japonezi au murit in lagarele din SUA, etc etc... asa ca ma astept ca la macelul pe care o sa il faca chinezii, nimeni nu o sa indrazneasca sa spuna nimic "pe fata"! Cel mai puternic face regulile... de exemplu, pentru ca cei mai bogati bancheri sunt evreii, autoritatile romane s-au grabit sa aprobe defrisarea unui parc din Bucuresti pentru a construi monumente evreiesti, http://forum.stelici.ro/viewtopic.ph
RăspundePlaton - 02-10-2010
@ANAMORF, cat de fufalika poti fi ! ! !
RăspundeANAMORF - 02-10-2010
Tismenetzki se da atat de mare cu scutul asta, de parca ar fi exclusiv opera lui ! De parc-ar fi cine stie ce mare politician sau diplomat, si nu un chibit mediocru...
Răspundebmarian - 02-10-2010
Pânã unde merge servilismul lui VT faþã de politica SUA? Nici americanii nu sunt atât de convinºi cã au mereu dreptate. cât de convins este prietenul Volodea Tismãneanu. Locuieºte el aici? Riscã el ceva? De ce nu explicã refuzul polonezilor ºi cehilor de a avea o belea de scut pe cap? Pericolul Moscovei, acum, când comunismul nu mai cântã la Kremlin, mi se pare f.tendenþios ºi necondiþionat pro-american. Iranul este un pericol, dar nu pentru România, ci pentru Israel, iar scutul nu ºtiu ce rol are aici. De când V.Tismãneanu a ajuns strateg militar?
RăspundeIsul - 02-10-2010
M-au dezamagit niste jurnalisti de la evz care se intrebau,cine va suporta cheltuielile acestui scut.Cand e vorba de siguranta tarii tale,in loc sa fii multumit ca ti se faciliteaza un asemenea scut,tu vii cu intrbarea:muieti is posmagii?Jurnalul National face politica lui Felix,dar noi trebuie sa fim cosecventi in principiile romanilor nu a politicienilor.
RăspundeBogdan - 02-09-2010
SDI nu este inca o posibilitate tehnologica reala; SM-3 este un sistem local, capabil sa fac fata la un numar mic de rachete balistice cu raza medie - e altceva
RăspundeNabuco - 02-09-2010
Scutul antiracheta pe care vor sa-l instaleze americanii in Romania, nu are nimic comun cu amenitarea rachetelor Shahab 3 de care dispune Iranul la ora actuala. Aceste rachete pot ameninta cel mult Israelul, deoarece au raza de actiune de 2000km. Scutul care se va instala in Romania are ca scop interceptarea rachetelor pe traiectoria balistica inalta, deci a rachetelor cu raza de actiune de peste 10.000km. La o analiza atenta, singurele rachete vizate, sunt cele rusesti ampalsate in doua baze principale la Teikovo si Tatiscevo, de tipul Topol M care pot transpota la tinta 6 ogive de lupta de 550kt fiecare, la o viteza de 7320m/s pentru a evita interceptia, ogivele pot efectua manevre evazive. Un lucru e clar europeni care depind de resursele din Rusia, nu vor fi incantati de decizia luata la Bucuresti in special, Germania si Austria. Pe plan militar Rusia va lua contramasuri, sevicile de informatii ale Rusiei FSB si GRU ne vor monitoriza cu atentie si va creste activitatea informativa in Romania. In plan militar rachetele tactice de tipul Iskander vor fi atintite asupra bazelor de rachete de interceptie americane din Romania, din doua locatii posibile: Transnistria si nave purtatoate de rachete apartinand flotei rusesti din Marea Neagra. Racheta Iskander are o traiectoeie maxima de 450km, cu o precizie de lovire a tintei de 5-7m la viteza de 2100m/s este un sistem mobil, echipat cu doua rachete. Decizia Bucurestiului de a acepta sistemul antiracheta american, va avea consecinte pe termen lung in relatile cu Rusia si mai ales ca suntem dependenti de gazul rusesc. Politicienii romani inca odata, dau dovada de iresponsabilitate si pun interesul personal mai presus de cel al natiunii.
RăspundeANAMORF - 02-09-2010
Nici cã putea gãsi 22-ul un gropar mai bun pentru subiect decât beizadeaua nomenclaturistã, Volodea Tismeneþki... Un scut anti-"anticomuniºti" ca el ne-ar fi mai util !
Răspunde