Vis A Vis

Toţi cei care, la un moment dat, cuceresc puterea se cred nemuritori în fotoliul câştigător. Ponta, Boc, Tăriceanu, Constantinescu, Vasile, Văcăroiu, Roman, Iliescu, Ceauşescu. A, da, şi Băsescu...

Biserica nu plăteşte impozite, preoţii au salariu de la stat şi liberalii vor rege...

Dacă nu eşti bun de Externe, eşti bun de ICR.

Ce mai urmează să fie ştrangulat, închis, terminat, deturnat, subjugat, golit de sens şi de buget?

... nici vara nu-i ca vara.

Nu se ştie câţi suntem. Nu se ştie cine ne numără. Nu se ştie de ce.

În timp ce politicienii numără viii cu morţii, fantomele cu emigranţii, maturizaţii cu comis-voiajorii, saşii care-au plecat cu saşii care-au rămas, ard Bucegii, cartofii sunt ca nuca, iar leul a devenit mâţă!

Să ajungi la Olimpidă e ceva important, să te califici în semifinale e foarte bine, să prinzi finala e deosebit, să iei o medalie e extraordinar, iar aurul înseamnă deja istorie. Şi, cu toate astea, nu doar sportivii au mâinile crăpate, nu numai ei se sacrifică pentru performanţă şi nu doar în sport sunt probleme. Şi pe alte lacuri se dau milionarii cu şalupa.

Echipei ICR de la centru şi din antenele din toată lumea, în numele artiştilor contemporani: aţi făcut o treabă grozavă. Mulţumesc!